Gruparea militantă pare să spere că ideologia, cauza și renumele ei s-ar putea răspândi pe plan global, tot așa cum s-a întâmplat și cu Statul Islamic.

Amploarea și gradul de sofisticare ale atacurilor teroriste comise de Hamas pe 7 octombrie i-au determinat pe mulți analiști din sfera antitero să-și revizuiască supozițiile cu privire la intențiile și capacitatea organizației.

Una dintre cele mai importante întrebări pe care mulți dintre ei și le pun e aceea dacă grupul, care în cei 36 de ani de existență ai săi nu a lansat niciun atac de succes în străinătate, s-ar putea transforma într-o amenințare globală, în loc să rămână doar una regională, comentează în Foreign Policy Colin P. Clarke, director de cercetare la firma de consultanță în domeniul informării și securității The Soufan Group, cu sediul la New York.

Șapte indivizi au fost arestați marți în Danemarca, Germania și Olanda sub suspiciunea că pregăteau atentate teroriste contra unor instituții evreiești din Europa. Trei suspecți arestați la Berlin și încă unul la Rotterdam se presupune că sunt membri Hamas având legături cu Brigăzile Qassam, aripa militară a grupării.

Conform Berlinului, suspecții erau însărcinați să identifice un depozit de arme preexistent în vederea unor atacuri viitoare. Ordinele se pare că au venit de la comandanți Hamas stabiliți în Liban.

Directorul FBI Christopher Wray a avertizat încă din 7 octombrie că riscul incidentelor teroriste a crescut în SUA, declarând în fața Congresului: „Apreciem că acțiunile Hamasului și ale aliaților lui vor servi drept inspirație pentru lucruri cum nu am mai văzut de când [ISIS - n.a.] și-a lansat așa-zisul califat, în urmă cu ani buni”.

Europenii sunt și ei îngrijorați. Comisara pentru afaceri interne a UE, Ylva Johansson, a declarat recent: „Date fiind războiul dintre Israel și Hamas, polarizarea pe care acesta o provoacă în societatea noastră și apropierea perioadei sărbătorilor, în UE există un risc enorm de atentate teroriste”.

Încă de la bun început Hamas a fost caracterizată de un soi de dualism. Gruparea este deopotrivă o mișcare naționalistă dedicată înființării unui stat palestinian, dar și o mișcare islamistă violentă de rezistență, cu o ideologie derivată din cea a Frăției Musulmane, dedicată distrugerii statului Israel, conform propriei carte fondatoare a organizației. (Carta a fost revizuită în 2017 pentru a permite și soluția celor două state, însă organizația rămâne în continuare angajată în sensul „eliberării depline și complete a Palestinei, de la râu până la mare”.)

Așadar, chiar dacă ideologia ei e plină de trimiteri la jihad [„Hamas” e de fapt un acronim; denumirea oficială e „Mișcarea Rezistenței Islamice” - n.trad.], nu e același gen de jihad global imaginat de Al-Qaeda, ISIS și grupările afiliate lor de prin toată lumea.

În consecință, ISIS a denunțat în mod repetat Hamas, acuzând-o că e o adunătură de apostați, că participă la alegeri și că depinde mult prea mult de sprijinul material și politic al Iranului șiit.

Chiar dacă Hamas nu a avut niciodată un atac de succes în străinătate, există mai multe comploturi dejucate legate de Hamas. Trei indivizi arestați în 1997 la New York pentru plănuirea unui atentat la metrou au fost cercetați pentru posibile legături cu Hamas.

În noiembrie 2003, Israelul a arestat un cetățean canadian născut în Gaza pe nume Jamal Akal, când încerca să iasă din Fâșia Gaza pentru a se întoarce în Canada, de unde plănuia să pornească atacuri teroriste contra comunităților evreiești din SUA și Canada. Akal a pledat vinovat, a petrecut patru ani într-o închisoare din Israel, apoi a fost eliberat și trimis în Canada, deși el a susținut că fusese torturat pentru a semna o mărturisire, iar avocatul lui a spus că a acceptat un acord de recunoaștere a vinovăției doar pentru că a crezut că o condamnare era inevitabilă. Israel a negat că Akal a fost maltratat.

Hamas nu are vreo interdicție cu privire la uciderea de occidentali - a omorât deja occidentali în atentate sinucigașe, dar fără a-i viza anume -, însă s-a abținut în general de la a ataca interese occidentale, preferând să se concentreze pe atacarea Israelului pe teritoriul lui.

Hamas își menține însă de vreme îndelungată în Occident rețele de strângere de fonduri și diseminare de propagandă, inclusiv în SUA. Fundația Pământul Sfânt era o asociație caritabilă din Texas având legături cu Hamas, condamnată în 2008 pentru susținerea materială a organizației teroriste, cu peste 12 milioane de dolari în decursul câtorva ani.

În calitate de membru al „axei rezistenței” a Teheranului, Hamas se bucură de generozitatea iraniană sub forma finanțării, instrucției și sprijinului logistic oferite de Forța Quds [serviciu de spionaj - n.trad.] din cadrul Gărzilor Revoluționare Islamice.

De la începutul anilor '80, Iranul a lucrat la construcția Hezbollahului libanez pentru a-l transforma într-o organizație teroristă complexă, de talie globală și înzestrată cu armament avansat, care a lansat deja atentate teroriste în America Latină, Europa și Asia. Teheranul poate opta acum să facă același lucru și cu Hamas, sprijinind-o chiar și cu dezvoltarea unei rețele pentru lansarea de atacuri externe, cum a procedat și cu Hezbollah.

După 7 octombrie, regimul iranian e tot mai apreciat în lumea arabă, un sondaj recent Arab Barometer arătând că ayatollahul Ali Khamenei, conducătorul suprem al Iranului, se bucură de o rată a aprobării mai mare decât a prințului moștenitor saudit, Mohammed bin Salman, ori a președintelui Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed.

Iar simpatia populară în lumea arabă contează, mai cu seamă atunci când sparge granițele confesionale [ura dintre sunniți și șiiți - n.trad.], întrucât poate proteja regimul iranian în caz că va decide să transforme Hamasul într-un nou Hezbollah.

Ani la rând înainte de atacul oribil din 7 octombrie opinia generală era că Hamas se mulțumește doar cu profitul financiar obținut de pe urma aranjamentelor sale din Fâșia Gaza - unde chiar guvernul israelian al premierului Benjamin Netanyahu și alte entități au încurajat și facilitat transferuri de numerar din Qatar destinate dezvoltării economice - și, în consecință, nu prea e interesată să atace Israelul.

Dar 7 octombrie e posibil să fi fost un punct de cotitură pentru grupare, după care și-ar putea îndrepta atenția asupra unor ținte din exteriorul vecinătății ei imediate. Un important comandant al Hamas, Sami Abu Zuhri, a declarat la începutul lui decembrie la televiziunea Al-Aqsa că trebuie lansate atacuri contra aliaților Israelului, în primul rând SUA și Regatul Unit. „Avem nevoie de acțiuni violente contra intereselor americane și britanice de pretutindeni, dar și împotriva intereselor tuturor țărilor care susțin ocupația”, a declarat Zuhri.

După cum observa recent Tore Hamming, cercetător al terorismului, există o gamă de factori care e probabil să influențeze traiectoria amenințării teroriste reprezentate de Hamas pentru Occident:

- durata conflictului Israel-Hamas;

- amploarea și intensitatea ofensivei israeliene din Fâșia Gaza;

- măsura în care țările occidentale sprijină Israelul.

Acești factori vor fi luați în calcul alături de imaginile cu suferințe și distrugeri difuzate zilnic din Gaza, pe măsură ce bilanțul victimelor civile continuă să urce.

Hamas pare să spere că ideologia, cauza și renumele ei se vor răspândi pe plan global, tot așa cum s-a întâmplat și cu Statul Islamic. La propaganda organizației sunt receptive segmente largi ale publicului occidental, mai ales din rândul tinerilor, dintre care studenții s-au prezentat în număr mare la manifestații și proteste anti-Israel. Chiar și numai dacă o parte infimă a acestora s-ar radicaliza, probabilitatea unor atacuri de tip lup singuratic ar crește.

După atacurile din 7 octombrie Hamas a devenit o altă organizație, iar serviciile de informații și securitate ar trebui să-și adapteze măsurile în consecință. În perioada sărbătorilor există o varietate de ținte vulnerabile - de la sinagogi la târguri de Crăciun - care vor rămâne expuse la atacuri fie comise direct, fie doar inspirate de Hamas, care deja și-a proclamat fățiș dorința ca acest război să nu rămână limitat la Fâșia Gaza, ci să amenințe deopotrivă și Israelul și pe susținătorii lui din întreaga lume.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA