Comportamentul diplomației braziliene la un vot din Consiliul de Securitate al ONU de vinerea trecută a provocat consternare. O rezoluție depusă de Statele Unite și Albania condamna anexarea de către Rusia a patru teritorii ucrainene, descrisă corect drept o "încălcare a Cartei Națiunilor Unite și a dreptului internațional". Din cei 15 membri ai Consiliului, zece au votat în favoarea textului. Brazilia s-a alăturat Gabonului, Chinei și Indiei care s-au abținut. Înainte de vot, toată lumea știa deja că măsura nu va avea sorți de izbândă, întrucât Rusia, membru permanent al Consiliului, va opune veto în privința textului. Dar nu a trecut neobservat cine a rămas pe tușă.

Argumentul brazilian este cunoscut. Declarațiile președintelui Jair Bolsonaro din campania electorală au clarificat motivele care l-au determinat să facă semn cu mâna Rusiei și să-l viziteze pe Vladimir Putin cu câteva zile înainte de invazie. El a afirmat că a aranjat livrarea de îngrășăminte esențiale pentru comerțul cu produse agricole brazilian. Brazilia nu s-a oprit doar la exercitarea realpolitikului, diplomație bazată pe considerente practice, în detrimentul celor morale sau ideologice. India, o altă democrație considerată de americani ca o contrapondere față de chinezi în Asia, s-a abținut și ea și își mărește achizițiile de petrol care finanțează regimul Putin. Pe lângă îngrășăminte, în contul Indiei cântărește dependența Indiei de armamentul rusesc.

În acest context, abținerea Braziliei ar putea fi interpretată ca parte a plății pentru livrarea de îngrășăminte. Numai că aceasta este o viziune limitată, care se concentrează pe termen scurt. Oricât de esențiale ar fi îngrășămintele, cele mai mari interese strategice ale noastre depind de democrații, nu de dictaturi. Dacă se va menține această politică, nu va întârzia să vină momentul în care s-ar putea să suferim mai mult în economie și în apărare pentru că rămânem pe tușă într-o problemă atât de evidentă.

Ultimele mișcări ale lui Vladimir Putin, cu referendumuri falsificate și cu anexarea celor patru teritorii, echivalează cu o provocare adresată Occidentului într-un moment în care Rusia pierde teren pe câmpul de luptă. Din cauza îndrăznelii încăpățânate a lui Putin, războiul din Ucraina este probabil să dureze o bună bucată de vreme, împărțind lumea în două: o tabără legată de Occidentul democratic, cealaltă de autocrații precum China și Rusia.

Aici intervine a doua problemă legată de poziția Itamaraty (denumire sub care este cunoscut Ministerul Relațiilor Externe al Braziliei, ca urmare a numelui purtat de clădirea în care își are sediul; n. trad.): este contrară valorilor noastre. Brazilienii trăiesc într-o democrație, prețuiesc regimul de care se bucură și nu sunt dispuși să renunțe la el. Chiar chiar dacă știa că votul din Consiliu nu ar avea niciun efect practic, guvernul brazilian avea datoria morală să se alăture democrațiilor care condamnă încălcarea evidentă a suveranității ucrainene.

Episodul demonstrează, de asemenea, urgența ca Brazilia să-și diversifice sursele de îngrășăminte. Războiul din Ucraina probabil se va extinde, dictatura rusă nu dă semne că ar fi în gata să se prăbușească, iar anexarea poate să nu fie ultima sa mișcare absurdă. Brazilia nu poate risca să-și incendieze imaginea pentru satisfacerea intereselor unui autocrat precum Putin. 

Sursa: RADOR