Premierul Franței și-a prezentat demisia, dar Macron nu a acceptat-o
Emmanuel Macron a refuzat demisia premierului Elisabeth Borne "pentru ca guvernul să poată să rămână la muncă", scrie Les Echos.
Elisabeth Borne și-a prezentat demisia lui Emmanuel Macron, care a refuzat-o "pentru ca guvernul să poată să rămână la muncă și să acționeze în aceste zile", a anunțat marți Palatul Elysée. Este o tradiție ca după alegerile legislative șeful guvernului să-și prezinte demisia.
Acest demers duce la o nouă legitimare a prim-ministrului, de îndată ce este numit din nou în post de președinte. Emmanuel Macron a ales, dimpotrivă, să refuze această demisie rituală când i se profilează o mulțime de obligații internaționale (Consiliul European, G7, summitul NATO) începând de joi.
Prim-ministrul, al cărei viitor era în suspans după rezultatele dezamăgitoare la alegerile legislative de duminică în care tabăra Macron a pierdut majoritatea absolută, este deci confirmată la Palatul Matignon până la noi ordine. Ea și-a convocat cabinetul marți după-amiază, dar ședința a fost amânată. Printre miniștri și secretari de stat figurează Amélie de Montchalin (Tranziția ecologică și Coeziunea teritoriilor), Brigitte Bourguignon (Sănătate) și Justine Bénin (Mare), toate trei învinse duminică în al doilea tur și care vor trebui deci să demisioneze.
"Prim-ministrul a pledat să rămână pentru a avea instrumentele să facă față situației și urgențelor francezilor, ceea ce nu se putea face cu un guvern demisionar și care să gestioneze doar treburile curente", a explicat anturajul premierului pentru AFP. "Sunt multe decrete de adoptat în zilele următoare, printre care reevaluarea punctului de referință, faza a doua a Parcoursup /orientare profesională pentru învățământul superior, n. trad.), sistemul bonus/malus auto, aplicarea măsurilor de urgență ale misiunii Braun (privind îngrijirile de urgență și neprogramate, n. red.), bonusurile pentru ucenicie", a precizat această sursă care estimează că „nu poți permite să ai un guvern care nu gestionează aceste lucruri”.
"Să se identifice soluții constructive"
Dar semn că șeful statului rămâne la comandă, Palatul Elysée a amintit în comunicatul său că el "va face consultările politice necesare primindu-i pe șefii partidelor susceptibile să aibă un grup parlamentar pentru a identifica soluții constructive posibile în serviciul francezilor".
Confruntați cu riscul unui impas în Adunarea Națională și cu spectrul unei țări neguvernabile, șase lideri de partid au fost primiți pe rând marți la Palatul Elysée. Christian Jacob (LR) a deschis seria la ora 10:00, înaintea lui Olivier Faure (PS), la 11:00, François Bayrou (Modem) la 14:00, Stanislas Guerini (LREM) la 15:00, Marine Le Pen (RN) la 17:30 și Fabien Roussel (PCF) la 18:30. Vor urma miercuri alții, printre care Julien Bayou (EELV) și Adrien Quatennens și Mathilde Panot (LFI).
Primele fisuri în Nupes
Noua Uniune Populară Ecologică și Socială, care reunește La France Insoumise, a lui Jean-Luc Mélenchon, ecologiștii din ELEV, comuniștii și socialiștii, a fost a doua ca număr de voturi, obținând 131 de deputați.
Emmanuel Macron și aliații săi centriști sunt ținuți ostatici ai acordurilor cu alte partide pentru adoptarea tuturor propunerilor de lege. Iar pentru cei care mizau pe un fel de înțelegere mai formală între macroniști și dreapta tradițională, liderul Republicanilor (care a obținut alegerea a 61 de deputați) a venit să clarifice: "Nici pact, nici coaliție, nici vreun acord de orice fel". Iar Christian Jacob a profitat, chiar, de ocazie pentru a-l ataca pe Macron, spunând că președintele "a fracturat țara ca niciodată, a instrumentalizat extremele și a pus Franța în situația în care trăim astăzi". Și a conchis: "Ne opunem En Marche! [a lui Macron], Uniunii Naționale [a lui Le Pen] și extremei-stângi și vom continua pe această linie", scrie Diario de Noticias.
Un alt atac a venit din partea Nupes, coaliția condusă de Mélenchon anunțând pe Twitter că intenționează să prezinte o moțiune de cenzură împotriva guvernului pe 5 iulie - ziua în care primul-ministru Élizabeth Borne urmează să facă o declarație politică generală în fața deputaților. Dar pentru aceasta, Borne va trebui să fi reușit până atunci să-și completeze noua echipă guvernamentală și să garanteze ceea ce însăși șefa executivului a numit duminică seara drept "majoritatea acțiunii", pentru a putea demara reformele pe care le-a promis – creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani fiind una dintre cele mai controversate.
Dezbinare, moțiune de cenzură, atacuri: Franța se cufundă în incertitudine
Acum, dacă pentru depunerea unei moțiuni de cenzură este nevoie de 58 de deputați, pentru ca aceasta să fie aprobată trebuie să primească voturile favorabile din partea a jumătate dintre deputați.
Lucru care pare improbabil, nu numai pentru că Nupes are doar 131 - ceea ce ar necesita sprijinul mai multor alte formațiuni -, dar coaliția de stânga însăși a început să prezinte fisuri serioase. În fața propunerii lui Melénchon de a forma un singur grup parlamentar în Adunare, socialiștii, ecologiștii și comuniștii au spus imediat nu. "Nu a fost niciodată vorba despre un singur grup. Va exista un grup socialist în AN", a dat asigurări Pierre Jouvet, purtătorul de cuvânt al PS. Poziție împărtășită de ecologiști – "Nici gând să ne contopim într-un singur grup" – și de comuniști – "suntem în favoarea unui inter-grup, dar nu a unui grup comun".
Extrema-dreaptă face istorie
Fragmentarea stângii în AN are o consecință directă: Uniunea Națională a lui Le Pen, cu 89 de deputați (cu 12 mai mult decât La France Insoumise a lui Mélenchon, va fi cea mai importantă forță de opoziție.
Acum, dacă cei 35 de deputați obținuți de Le Pen tatăl în 1986 au rezultat dintr-o modificare a sistemului electoral - de la uninominal în două tururi la proporțional -, inversat rapid de președintele Mitterrand, care doi ani mai târziu a dizolvat Adunarea și a convocat noi alegeri, cei 89 ai fiicei Le Pen sunt în mare măsură rezultatul sfârșitului frontului republican care bloca până acum intrarea extremei-drepte în Parlamentul francez.
Deocamdată, Marine Le Pen a anunțat că va părăsi conducerea partidului pentru a se consacra conducerii unui grup parlamentar format aproape în totalitate din novici.
Macron, în schimb, a păstrat tăcerea, după ce a luat prânzul cu Borne la Elysée. Prioritatea acum este remanierea guvernului constituit după victoria sa la alegerile prezidențiale din luna aprilie, cel puțin pentru a înlocui miniștrii care nu au fost aleși deputați - precum cea de la sănătate și cea de la tranziția ecologică -, respectând o regulă creată de Macron.
Însuși calendarul zilelor următoare pare incert. Primul plen este programat pe 28 iunie.
Sursa: RADOR
Comentarii