„Conflictele – credem noi – trebuie rezolvate exclusiv pe cale pașnică. Susținem în totalitate eforturile pentru restaurarea rapidă a păcii și stabilității”, a declarat Modi la începutul întâlnirii sale cu Putin.

Modi a explicat că este „în contact permanent” cu Vladimir Putin, care a salutat, la rândul său, „parteneriatul strategic” dintre cele două țări, cu ocazia acestui summit, prilej utilizat de președintele rus pentru a demonstra eșecul politicii occidentale de izolare și de sancțiuni împotriva țării sale. Țările occidentale au instituit multiple sancțiuni împotriva Rusiei după invazia sa nelegitimă și nejustificată în Ucraina, care a declanșat cel mai sângeros râzboi în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Narendra Modi încearcă să mențină un echilibru delicat între legăturile istorice solide ale țării sale cu Moscova și dorința New Delhi-ului de a se apropia de Occident pentru a contracara China, principalul său rival regional, remarcă AFP.

Din 2022, premierul indian s-a abținut să condamne atacul Moscovei asupra Ucrainei și a pledat pentru dialog între cele două țări, oferindu-se chiar ca mediator.

Nu este prima oară când Narendra Modi își declară public sprijinul pentru o soluționare pașnică și pledează pentru o încetare rapidă a ostilităților între ruși și ucraineni, amintește în acest context EFE.

În ultimele luni, premierul indian și membri de rang înalt ai guvernului său au avut mai multe întâlniri atât cu Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, o poziție echilibrată apreciată deopotrivă de Moscova și Kiev.

Alți lideri din cadrul BRICS, precum președintele chinez Xi Jinping, prezent la reuniunea de la Kazan, și liderul brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, care nu a venit din cauza unor probleme de sănătate, au prezentat, de asemenea, o inițiativă de pace în șase puncte, dar aceasta a fost respinsă de Kiev, întrucât nu făcea mici măcar aluzie la o retragere a trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei.

În diverse ocazii, Vladimir Putin a menționat India, China și Brazilia ca posibili mediatori în viitoarele negocieri de pace cu Ucraina.

Ucraina figurează și pe agenda discuțiilor preconizate pentru joi între președintele Rusiei și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, întâlnire anunțată cu o zi în urmă de către Kremlin.

ONU nu a confirmat această întrevedere, care ar fi prima între cei doi în Rusia din aprilie 2022, după invazia armatei ruse în Ucraina.

După premierul indian și în conformitate cu dorința sa declarată de a contracara "hegemonia" occidentală, Vladimir Putin se va întâlni cu președintele chinez Xi Jinping în cadrul acestui summit calificat de Kremlin drept „cel mai important eveniment diplomatic organizat vreodată în Rusia”.

Această reuniune BRICS survine în timp ce Moscova câștigă teren pe front în Ucraina și și-a consolidat alianțele cu adversarii principali ai SUA: China, Iran și Coreea de Nord.

Kremlinul consideră „crucial” să demonstreze că „există o alternativă la presiunea occidentală (...) și că lumea multipolară este o realitate”, comentează analistul politic rus Konstantin Kalaciov.

Moscova își prezintă invazia din Ucraina nu ca pe un război de cucerire, în pofida noilor anexări de regiuni ucrainene pe care le revendică (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie) după cea a peninsulei Crimeea în 2014, ci ca pe un conflict provocat de hegemonismul american.

Pentru occidentali și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia acționează în logica de a-și domina vecinii și de a încerca să impună legea celui mai puternic la scară internațională, notează AFP.

La crearea sa în 2009, blocul avea în componența sa patru țări (Brazilia, Rusia, India, China), iar în 2010 i s-a alăturat și Africa de Sud. Denumirile în limba engleză ale acestor țări au dat acronimul BRICS, sub care este cunoscută organizația păstorită de Rusia și China. Anul acesta, la BRICS s-au alăturat alte patru țări (Etiopia, Iran, Egipt și Emiratele Arabe Unite).

Sursa: Agerpres