"Această regiune este astăzi traversată de noi tensiuni. Istoria se întoarce și, uneori, chiar și tragicul", a afirmat președintele Franței, anunțând o conferință europeană dedicată acestei regiuni în luna iunie, în cadrul președinției franceze a Consiliului UE ce va fi exercitată în prima jumătate a anului 2022.

"Astăzi avem o responsabilitate specială în ceea ce privește Balcanii de Vest", a explicat el în cadrul conferinței de presă de la Palatul Elysee în care a prezentat prioritățile președinției franceze.

"Trebuie să avem o politică de reangajare, dar și de investiții pentru a promova integrarea economică a acestei regiuni (...) și, de asemenea, pentru a lupta împotriva interferențelor, împotriva manipulărilor, care sunt opera mai multor puteri regionale ce urmăresc, prin Balcani, să destabilizeze Europa", a spus Macron, o referire implicită la Turcia și Rusia.

"Cred că această muncă, care este o activitate politică și economică în ceea ce privește Balcanii de Vest, este o adevărată agendă de suveranitate pentru Europa noastră, pentru că nu vom putea construi o Europă a păcii în următorii 50 de ani dacă lăsăm Balcanii de Vest în situația în care se află astăzi", a avertizat șeful statului francez.

Emmanuel Macron a cerut astfel "clarificarea (perspectivei) europene" a acestor țări (Albania, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Kosovo), care este blocată de ani de zile.

În luna octombrie, liderii Uniunii Europene "și-au reafirmat sprijinul" pentru integrarea Balcanilor de Vest în cadrul unui summit desfășurat în Slovenia, dar au refuzat să stabilească un calendar, solicitând mai multe reforme, precum și soluționarea conflictelor istorice.