Primarul laburist al Londrei, Sadiq Khan, devenit în 2016 primul musulman care conduce o capitală occidentală, a fost reales pentru al doilea mandat, conform rezultatelor făcute publice sâmbătă, relatează AFP.

În vârstă de 50 de ani, Sadiq Khan, fiu al unor imigranți pakistanezi și crescut într-o locuință socială, l-a devansat la alegerile municipale de joi pe conservatorul Shaun Bailey, care are rădăcini jamaicane.

El a obținut 55,2% din voturi la a doua numărătoare în fața lui Shaun Bailey. La prima numărătoare, când au fost luați în considerare toți candidații, el a obținut 39,8% din sufragii, comparativ cu 35,1% din voturi pentru Bailey, diferența fiind mult mai mică decât anticipau sondajele.

În mandatul său, Sadiq Khan, fost avocat specializat în drepturile omului, și-a făcut o reputație de eurofil convins, cu o poziție fermă împotriva Brexit-ului și a unuia din susținătorii principali ai acestuia, premierul conservator Boris Johnson, predecesorul său la primărie.

În campania electorală, Sadiq Khan a promis insistent crearea de locuri de muncă, în dorința de a dinamiza din nou economia unei metropole marcate de pandemie și de Brexit, o lovitură pentru puternicul său sector financiar.

Pentru a garanta "un viitor mai strălucitor" pentru Londra, cu speranța de a reitera succesul din 2012, el a pus că vrea să propună candidatura orașului pentru o ediție "durabilă" a Jocurilor Olimpice în 2036 sau 2040, care ar stimula construirea unei infrastructuri favorabilă mediului.

Sadiq Khan a crescut într-o locuință socială la Tooting, cartier popular din sudul Londrei, alături de șase frați și o soră. Tatăl a fost șofer de autobuz, iar mama, croitoreasă.

În 2005, a renunțat la cariera de avocat pentru a deveni deputat de Tooting, unde el locuiește în continuare cu soția și cele două fiice ale lor.

În primul mandat, printre măsurile sale principale s-au numărat înghețarea prețurilor la transportul public și crearea de zone cu emisii de carbon scăzute pentru a lupta împotriva poluării produse de mașini.

El a fost totuși criticat că nu a putut opri atacurile cu armă albă, o problemă despre care spune că este cauzată de reducerea numărului de polițiști în urma măsurilor de austeritate ale guvernelor conservatoare.