De luni de zile, sârbii protestează faţă de preşedintele Aleksandar Vucici, dar începând de sâmbătă, situația a devenit şi mai tensionată. Demonstranții au luat cu asalt postul public de televiziune şi au înconjurat palatul prezidențial.

Protestele au început în decembrie după atacul violent asupra politicianului de opoziţie Borko Stefanovici.

Cei care au ieşit în stradă au denunţat astfel de violenţe şi au cerut mai mult libertate pentru presă şi pentru instituţiile independente.

Sâmbătă, un grup de manifestanţi, condus de Bosko Obradovici, preşedintele partidului de extremă-dreapta Dveri, a pătruns în sediul postului de televiziune RTS din Belgrad şi a cerut încetarea controlului exercitat de preşedintele Aleksandar Vucici asupra mass-media.

După câteva ore, poliția a reuşit să-i scoată din sediul televiziunii.

Protestatarii şi-au atins însă scopul. Acţiunea a avut loc în jurul orei 19:30, când ratingul este ridicat, dar telespectatorii nu pot afla de la RTS despre protestele din peste 90 de oraşe sârbeşti.

"Nu mă tem. Pot să-mi pierd doar viaţa. Voi lupta în continuare pentru Serbia, asta e cel mai important”, a replicat pe un ton melodramatic preşedintele Aleksandar Vucici. Cel mai puternic om din Serbia I-a catalogat pe politicienii din opoziţie drept "huligani” şi bătăuşi” şi i-a acuzat că doresc să preia puterea prin forţă, relatează Deutsche Welle.

În timp ce Vucici participa duminică la o conferință de presă, mii de oameni au înconjurat palatul prezidențial și au protestat zgomotos. Demonstranții au rupt un cordon de poliție şi s-au bătut cu forţele de ordine.

Inițial, cetăţeni din întreaga țară au planificat un protest pe amploare la Belgrad, pe 13 aprilie, dar acesta ar putea avea loc mai repede. "Sper că acest guvern mare are ceva rațiune și sper că cererile noastre vor fi îndeplinite rapid", afirmă Stefanovici.

Deși mulți demonstranți refuză să sprijine o vreo grupare de opoziție, "Alianța pentru Serbia" - formată din naţionalişti, conservatori şi populişti - a devenit lideră a protestelor.

Protestele reprezintă cea mai mare provocare pentru Vucici, care a domnit timp de șapte ani folosind un pumn de fier. Pe lista acuzațiilor la adresa sa se află nepotismul şi legăturile cu crima organizată. Un sârb din zece e membru de partid - carnetul de membru de partid fiind  un bilet către obţinerea unui loc de muncă și un garant în vederea primirii de cadouri electorale.

Vucici a distrus concurența politică şi prin alinierea peisajului mediatic. Cu excepția unui post de televiziune şi a câtorva publicaţii săptămânale, media mainstream îl laudă pe preşedinte şi îi vânează pe criticii săi.

"Evident, Vucici este profund enervat de faptul că protestele durează atât de mult", a declarat pentru Deutsche Welle politologul belgrădean Boban Stojanovici, adăugând că, dacă opoziția continuă să menţină presiunea, ar putea obţine mai multă democraţie şi libertate a presei şi alegeri libere.

Fost naționalist, Vucici respinge acuzațiile şi susţine că vrea să ducă Serbia în UE. Mulți au încredere în el că ar putea soluționa vechiul conflict cu Kosovo, fosta provincie sârbă, căruia Belgradul nu i-a recunoscut încă statutul de stat independent. Alţii cred că, prin atitudinea faţă de Kosovo, Vucici cumpără tăcerea UE faţă de acţiunile violente ale poliţiei la adresa manifestaţilor.

Proteste au loc şi în alte state din Balcani: Albania, Muntenegru şi Republica Srpska, una dintre cele două entități care compun Bosnia-Herţegovina. Mii de oameni au ieşit în stradă pentru a cere mai multă democraţie, ceea ce i-a făcut pe unii observatori să vorbească de o "primăvară balcanică”.