De luni de zile, sârbii protestează față de președintele Aleksandar Vucici, dar începând de sâmbătă, situația a devenit și mai tensionată. Demonstranții au luat cu asalt postul public de televiziune și au înconjurat palatul prezidențial.

Protestele au început în decembrie după atacul violent asupra politicianului de opoziție Borko Stefanovici.

Cei care au ieșit în stradă au denunțat astfel de violențe și au cerut mai mult libertate pentru presă și pentru instituțiile independente.

Sâmbătă, un grup de manifestanți, condus de Bosko Obradovici, președintele partidului de extremă-dreapta Dveri, a pătruns în sediul postului de televiziune RTS din Belgrad și a cerut încetarea controlului exercitat de președintele Aleksandar Vucici asupra mass-media.

După câteva ore, poliția a reușit să-i scoată din sediul televiziunii.

Protestatarii și-au atins însă scopul. Acțiunea a avut loc în jurul orei 19:30, când ratingul este ridicat, dar telespectatorii nu pot afla de la RTS despre protestele din peste 90 de orașe sârbești.

"Nu mă tem. Pot să-mi pierd doar viața. Voi lupta în continuare pentru Serbia, asta e cel mai important”, a replicat pe un ton melodramatic președintele Aleksandar Vucici. Cel mai puternic om din Serbia I-a catalogat pe politicienii din opoziție drept "huligani” și bătăuși” și i-a acuzat că doresc să preia puterea prin forță, relatează Deutsche Welle.

În timp ce Vucici participa duminică la o conferință de presă, mii de oameni au înconjurat palatul prezidențial și au protestat zgomotos. Demonstranții au rupt un cordon de poliție și s-au bătut cu forțele de ordine.

Inițial, cetățeni din întreaga țară au planificat un protest pe amploare la Belgrad, pe 13 aprilie, dar acesta ar putea avea loc mai repede. "Sper că acest guvern mare are ceva rațiune și sper că cererile noastre vor fi îndeplinite rapid", afirmă Stefanovici.

Deși mulți demonstranți refuză să sprijine o vreo grupare de opoziție, "Alianța pentru Serbia" - formată din naționaliști, conservatori și populiști - a devenit lideră a protestelor.

Protestele reprezintă cea mai mare provocare pentru Vucici, care a domnit timp de șapte ani folosind un pumn de fier. Pe lista acuzațiilor la adresa sa se află nepotismul și legăturile cu crima organizată. Un sârb din zece e membru de partid - carnetul de membru de partid fiind  un bilet către obținerea unui loc de muncă și un garant în vederea primirii de cadouri electorale.

Vucici a distrus concurența politică și prin alinierea peisajului mediatic. Cu excepția unui post de televiziune și a câtorva publicații săptămânale, media mainstream îl laudă pe președinte și îi vânează pe criticii săi.

"Evident, Vucici este profund enervat de faptul că protestele durează atât de mult", a declarat pentru Deutsche Welle politologul belgrădean Boban Stojanovici, adăugând că, dacă opoziția continuă să mențină presiunea, ar putea obține mai multă democrație și libertate a presei și alegeri libere.

Fost naționalist, Vucici respinge acuzațiile și susține că vrea să ducă Serbia în UE. Mulți au încredere în el că ar putea soluționa vechiul conflict cu Kosovo, fosta provincie sârbă, căruia Belgradul nu i-a recunoscut încă statutul de stat independent. Alții cred că, prin atitudinea față de Kosovo, Vucici cumpără tăcerea UE față de acțiunile violente ale poliției la adresa manifestaților.

Proteste au loc și în alte state din Balcani: Albania, Muntenegru și Republica Srpska, una dintre cele două entități care compun Bosnia-Herțegovina. Mii de oameni au ieșit în stradă pentru a cere mai multă democrație, ceea ce i-a făcut pe unii observatori să vorbească de o "primăvară balcanică”.