Un atac din această săptămână în Iran, soldat cu moartea a zeci de oameni, a demonstrat forța Statului Islamic și capacitatea lui de a spori tensiunile din Orientul Mijlociu și din Asia Centrală după ani în care militanții rămăseseră retrași în fiefurile lor.

Statul Islamic, care și-a asumat responsabilitatea pentru niște atentate cu bombă sinucigașe, acoperă doar o parte din fosta sa prezență în inima Irakului și a Siriei, dar conducerea de la centru și mii de luptători continuă încă să funcționeze acolo.

După cum afirmă o serie de oficiali americani și unii experți, gruparea reprezintă o amenințare sporită și în vestul Africii, unde, în ultimii ani, a reușit să ocupe teritorii importante.

Potrivit declarațiilor unor oficiali și experți americani, este foarte probabil ca o organizație din Afganistan afiliată Statului Islamic din Khorasan sau ISIS-K, cea care și-a declarat ambiția de a ataca Europa, să fi pus la cale atentatele cu bombă din Iran.

SUA au declarat ISIS-K drept organizație teroristă în 2016 – un atribut pe care Washingtonul îl aplică și organizației inițiale, precum și afiliaților săi regionali din Africa, Filipine și Bangladesh.

„ISIS-K rămâne o amenințare teroristă viabilă”, a declarat săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă, John Kirby. Serviciile americane de informații dispun de niște mesaje interceptate din care reiese clar că ISIS-K este răspunzătoare pentru acest trac, a subliniat un oficial american. Aceste interceptări fuseseră anterior raportate și de Reuters.

Atentatul din Kerman, cu ocazia comemorării morții generalului-maior Qassen Soleimani, un comandant iranian omorât de forțele SUA din Irak în 2020, a sporit pericolul ca războiul din Fâșia Gaza, care se poartă de trei luni între Israel și Hamas, să se poată trannsforma rapid într-un conflict mai larg din Orientul Mijlociu.

Mulți analiști s-au grăbit să spună că Israelul s-ar fi aflat la originea atacului din Iran, deși Israelul le transmisese aliaților că nu este răspunzător, după cum afirmă persoane la curent cu operațiunile Israelului.

După ce Statul Islamic și-a asumat responsabilitatea, Teheranul a continuat să învinovățească alți inamici – respectiv, Israelul și SUA – de acțiunile adevăraților atacatori. Oficialii americani au declarat că Statele Unite nu sunt implicate în niciun fel în atac și că nu dețin semnale din care să reiasă că Israelul s-ar fi aflat în spatele atacului.

Începând din octombrie, când Hamas și-a lansat atacul în Israel care a dus la izbucnirea războiului, militanți sprijiniți de Iran au atacat de mai multe ori Israelul și forțele SUA din Orientul Mijlociu, amenințând să își continue atacurile până când Israelul va pune capăt războiului din Gaza. Grupările sprijinite de Iran formează ceea ce, potrivit Teheranului, ar forma „Axa de Rezistență”, o alianță din care face parte și Hamas.

Statul Islamic, care este adeptul Islamului sunnit, consideră regimul șiit al Iranului drept unul eretic. El a atacat în repetate rânduri minoritatea șiită din Afganistan. Apropiații Iranului au luptat și ei împotriva Statului Islamic din Siria și din Irak.

„Strategia Statului Islamic este aceea de a încerca să creeze haos și să profite de pe urma conflictelor dintre alte țări”, afirmă Aaron Zelin, de la Institute for Near East Policy, o organizație din Washington.

Zelin spune că este posibil ca ISIS-K să fi declanșat bombardamentul. El afirmă că ar fi vorba despre cel de-al treilea atac lansat în Iran în ultimele 15 luni, iar Iranul a reușit să anihileze multe alte comploturi.

Începând din 2014, Statul Islamic a preluat o bună parte din teritorii în Siria și în Irak, lansând ulterior o campanie la nivel mondial de atacuri violente asupra civililor.

Prin anul 2019, după ani de implicare în operațiuni militare ale irakienilor, sirienilor și americanilor, organizația a pierdut controlul în acest teritoriu.

Regimul taliban, aflat la putere în Afganistan începând din anul 2021, consideră ISIS-K drept adversarul său jihadist, luptând împotriva acestuia și slăbindu-l. „Totuși, talibanii sunt mult mai puțin interesați să-și împiedice rivalii să lanseze atacuri în străinătate”, afirmă Zelin.

ISIS-K a atacat regulat Pakistanul, inclusiv un miting politic din luna iulie, când a omorât zeci de oameni. El a lansat totodată atacuri cu rachete dincolo de granițele Afganistanului, în Uzbekistan și Tadjikistan.

Talibanii afirmă că nu permit ca teritoriul afgan să fie folosit ca rampă de lansare a unor atacuri împotriva altor țări și au condamnat atentatul dn Iran.

Mulți afgani, inclusiv liderul ISIS-K, Shaabab al-Muhajur, vorbesc pesana, limba vorbită și în Iran, iar cele două țări au o frontieră comună. Un mare număr de imigranți afgani trăiesc în Iran, ușurând astfel operațiunile grupării în această țară, după cum afirmă Abdul Sayed, un cercetător independent în domeniul jihadismului din regiunea afgaho-pakistaneză.

"ISIS-K își folosește atacurile pentru a distruge relațiile dintre Teheran și Kabul, și așa dificile”, mai spune el.

„Asta ar duce la presiuni politice semnificative asupra talibanilor”, spune Sayed.

Al-Qaeda este și ea prezentă în Afganistan, dar acolo poziția acesteia e fragilă după ce un atac cu drone americane a dus la moartea liderului său, Ayman al-Zawahiri, la Kabul, în 2022.

Conducerea de la centru a Statului Islamic are obiective mari și face anunțuri, dar afiliații sunt liberi să acționeze conform propriului lor program, după cum afirmă experți din Siria și din Irak.

Gruparea acționează prin celule mici, care sunt atacate de forțele guvernamentale și de armata SUA. Națiunile Unite estimau că, pe la mijlocul anului 2023, gruparea număra între 3.000 și 7.000 de luptători, aflați în Irak și în Siria.

În ultimii trei ani, militanți ISIS-K au fost reținuți în urma unor arestări din Germania, Olanda și din alte țări europene, potrivit afirmațiilor lui Hans Jakob Schindler, director la Counter Extremism Project, o instituție transatlantică.

„S-ar putea ca și alți apropiați ai Statului Islamic să plănuiască atentate în Occident”, mai spune el. Acum, Statul Islamic controlează teritorii și în Africa de Vest, la fel de întinse precum cele deținute în Siria și în Irak cu decenii în urmă.

„În prezent, centrul de gravitate este în Africa”, spune Schindler. „Mai devreme sau mai târziu, se va semnala o extindere cu adevărat înfricoșătoare”.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA