Reuters rezumă argumentul juridic al reclamanților, printre care un coafor, mai mulți rezidenți britanici din străinătate și un grup autointitulat Contestația Poporului, în frunte cu reclamantul principal, managerul de investiții Gina Miller: drepturile cetățenilor conform unei legi emise de Parlament în 1972, pentru aderarea Regatului Unit la UE în 1973, nu pot fi retrase unilateral de către Guvern, relatează Agerpres.

Punctul de vedere al Guvernului, care dorește să facă uz de așa-numita "prerogativă regală", un drept istoric de decizie, va fi susținut de Procurorul general, Jeremy Wright.

Judecătorul — liderul magistraților din Anglia și Țara Galilor, John Tomas — va audia părțile timp de trei zile și va da, probabil, verdictul înainte de sfârșitul lunii octombrie.

În afara acestui proces, mulți parlamentari și opoziția, prin vocea purtătorului de cuvânt al Partidului Laburist, Keir Starmer, susțin că referendumul din iunie, la care 52% din voturi au fost pentru retragerea Regatului Unit din UE, nu reprezintă și un mandat de negociere.

Și mediul de afaceri se teme că, fără un acord din partea Legislativului, May ar putea opta pentru un Brexit "hard", cu impunerea unor controale stricte pentru imigrare și ieșirea din piața comună, ceea ce ar afecta comerțul și investițiile.

Alternativa ar fi Brexit-ul "soft", pentru care pledează și prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon.

Ea urmează să țină joi un discurs în fața partidului său, în care, potrivit Reuters, va condamna "imprudența economică" a politicii urmate de Theresa May.

După anunțul acesteia privind data pentru invocarea articolului 50, cursul de schimb al lirei sterline a ajuns la minimul ultimilor 31 de ani.

Un proces similar celui de la Londra se află și pe rolul Înaltei Curți a Irlandei de Nord.

Într-un context juridic complex, unul din punctele de vedere este că parlamentele și guvernele celor patru țări care alcătuiesc Regatul Unit (Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord) trebuie consultate înainte ca Guvernul de la Londra să ia decizii majore. Deciziile instanțelor de la Londra și Belfast vor ajunge probabil la Curtea Supremă a Regatului Unit, care se va pronunța definitiv înainte de sfârșitul anului.

Londra utilizează Brexit pentru a propaga "xenofobia"

Premierul scoțian, Nicola Sturgeon, susținătoare a menținerii Marii Britanii în UE, intenționează să acuze joi guvernul britanic că utilizează Brexit pentru a promova "xenofobia" și a-i transforma pe străini în "țapi ispășitori", potrivit textului declarației sale transmis presei în avans, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

Ea intenționează să atace "aripa dreaptă a Partidului conservator", o facțiune "în plină ascensiune care vrea să deturneze în profitul său rezultatul referendumului" joi, la Glasgow (centrul Scoției), în deschiderea Congresului anual al SNP, partidul separatist de stânga pe care ea îl conduce.

"Brexitul a devenit Brexit Tory. (...) Ei se servesc de Brexit ca de un permis la xenofobie, care a fost multă vreme ascunsă și iese acum la suprafață",

 susține șefa Executivului scoțian, potrivit textului difuzat presei de cabinetul său.

La începutul lunii, în cursul congresului de la Birmingham, Partidul Conservator a dezvăluit un plan destinat să oblige companiile să publice o listă cu angajații lor străini.

După câteva zile în care proiectul a fost criticat vehement, Guvernul condus de Theresa May a revenit asupra lui, declarând că proiectul a fost "interpretat greșit".

Potrivit Nicolei Sturgeon, congresul conservatorilor a fost "o rușine", pentru că "noi am fost martori ai unei intoleranțe față de străini care nu-și are locul într-o societate modernă, multiculturală și civilizată".