Procesul intentat de companie guvernului pentru a contesta dispozițiile de blocare de conținuturi cu acoperire exagerată ar putea fi un punct de cotitură pentru libera exprimare pe internet în întreaga lume, notează Washington Post într-un editorial.

Partidul Bharatiya Janata al premierului indian Narendra Modi erodează deja de ceva vreme libera exprimare online, dar cel mai mult se remarcă o lege adoptată anul trecut care extinde puterea de cenzură a executivului.

Acum guvernul poate cere ca furnizorii de știri și informații să șteargă anumite materiale în cel mult 36 de ore de la primirea unei solicitări în acest sens, iar împotriva responsabilului cu reclamațiile al companiei, rezident în India, poate formula acuzații penale dacă refuză ștergerea conținuturilor.

Iar aceste amenințări s-au tradus deja în fapte: directorul local al Twitter dintr-un stat indian a fost convocat la poliție pentru că refuzase să șteargă un clip violent; la birourile companiei au descins o dată forțele armate, în contextul unei anchete privind o chestiune atât de trivială precum catalogarea unui tweet drept „conținut media manipulat”.

Atunci poate că nici nu e surprinzător că Twitter, deși în trecut a refuzat să blocheze postări ale unor jurnaliști, activiști și politicieni indieni, s-a dat luna aceasta pe brazdă după ce ar fi primit un avertisment scris de la o instanță. Compania a restricționat geografic postări ale unor autori precum colaboratoarea ziarului nostru Rana Ayyub ori organizația Freedom House.

Decizia reflectă poziția dificilă în care s-a trezit Twitter: e obligată să se supună legislației locale din țările în care optează să opereze, chiar dacă respectivele legi nu-i reflectă valorile. În plus, siguranța angajaților ei este în joc. Similar, și următoarea mutare a Twitter a expus căile limitate pe care le are la dispoziție pentru a se apăra. Compania a depus plângere în instanță acuzând nu că legea în sine e intolerantă, ci că modul ei de aplicare e intolerant.

Plângerea argumentează că guvernul încearcă să înăbușe mai multe postări decât permite legea. Fapt coroborat de vocile critice care acuză guvernul că e mai interesat să elimine dizidența și știrile defavorabile mai degrabă decât să protejeze siguranța cuiva. Twitter acuză totodată autoritățile că nu și-au justificat cererile și că nici nu evaluează interdicțiile mai vechi pentru a se asigura că sunt necesare în continuare.

În esență, procesul va testa dacă libera exprimare va persista în India - dacă justiția va interveni să corecteze un caz în care o lege injustă aplicată injust pune o companie în imposibilitatea de a apăra libera exprimare.

Această bătălie nu privește doar Twitter și nu privește doar India. Unele țări au impus deja reguli la fel de restrictive ca și codul revizuit al Indiei; altele iau în calcul să o facă. Valabil și în cazul așa-ziselor „legi ale luării de ostatici” care-i amenință pe angajați pentru a determina angajatorul, prin intimidare, să se conformeze. Și nu numai companiile cu rețele sociale ar trebui să le opună rezistență.

Pentru că, oricât de mare ar fi responsabilitatea Twitter în privința propriilor utilizatori sau a guvernului indian față de proprii cetățeni, democrațiile din întreaga lume care pun preț pe libertățile civice au datoria să lupte pentru viitorul internetului.

Sursa: RADOR