Liderul de la Kremlin și cancelarul german s-au întâlnit marți la Moscova pentru a discuta despre criza ucraineană. Atât Scholz, cât și Putin și-au exprimat dorința de a continua dialogul pentru soluționarea problemelor de securitate.

Olaf Scholz a sosit luni la Moscova după o călătorie la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-și exprima sprijinul Berlinului în fața agresiunii ruse, relatează Deutsche Welle.

„Cel mai important lucru este că gestionăm relațiile dintre țări discutând”, a spus Scholz, adăugând că este bucuros că se poate întâlni față în față cu Putin.

Într-o conferință de presă comună după întâlnire, cancelarul a spus că „este datoria noastră absolută ca șefi de guvern ca în Europa să nu aibă loc o escaladare a conflictului”.

Scholz a adăugat că dialogul la nivel înalt între partenerii europeni ai Rusiei și Germaniei este esențial în continuare pentru obținerea stabilității.

„Suntem pregătiți să lucrăm în continuare împreună. Suntem gata să mergem pe calea negocierilor", a spus Putin în conferința de presă.

Ministerul rus de externe a anunțat că Serghei Lavrov i-a cerut, într-o nouă convorbire telefonică, omologului său american, Antony Blinken, un dialog pragmatic asupra securității în Europa.

Putin a adăugat că Germania „este unul dintre cei mai importanți parteneri ai Rusiei” și a spus că intenționează să coopereze în continuare cu Berlinul. El a subliniat rolul legăturilor economice dintre cele două țări, Germania fiind al doilea partener comercial al Rusiei după China.

Trupele de la granița cu Ucraina

Scholz a spus că acumularea de trupe la granița cu Ucraina „poate fi văzută ca o amenințare”. Cu toate acestea, „auzim acum că se retrag mai multe trupe, ceea ce este un semnal pozitiv și sperăm că vor urma mai multe”, a adăugat el, referindu-se la anunțul de astăzi al Kremlinului Kremlinul privind retragerea unei părți din forțele ruse staționate la frontiera cu Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Președinției ruse, Dmitri Peskov, a susținut că e vorba de ”un proces obișnuit” și că Moscova a spus mereu că după încheierea exercițiilor trupele se vor întoarce în garnizoanele lor. El a mai spus că urmează să aibă loc și alte exerciții ”în toată Rusia".

Peskov a calificat drept „isterie” avertismentele SUA și alte altor țări occidentale privind o invazie iminentă a Rusiei în Ucraina.

Peskov a denunțat o "campanie absolut fără precedent menită să provoace tensiuni". "Acesta este genul de isterie care nu se bazează pe nimic", a afirmat el.

„Pentru europeni, este clar că securitatea durabilă nu poate fi realizată împotriva Rusiei, ci doar cu Rusia”, a spus Olaf Scholz, adăugând că e important să „mergem pe drumul democrației pentru a evita un război”.

Cancelarul german a mai spus că „inviolabilitatea frontierelor... nu este de negociat”, referindu-se la Ucraina.

Putin spune că Rusia nu vrea război

Răspunzând unei întrebări a DW, Putin a susținut că Rusia „nu dorește un război în Europa”.

Președintele rus s-a referit apoi la un comentariu al lui Scholz, potrivit căruia „oamenilor din această generație le este greu să-și imagineze războiul în Europa”.

„Tocmai de aceea ne-am făcut propunerile (privind garanțiile de securitate), de a începe un proces de discuție pentru securitate egală pentru toată lumea”, a spus el. 

Referitor la NATO, Putin a spus că „țările au dreptul de a se alătura alianțelor militare așa cum au susținut întotdeauna colegii noștri din NATO, dar este, de asemenea, important să nu-și păstreze securitatea în detrimentul securității altor țări”.

În privința gazoductului Nord Stream 2, el a susținut că Rusia e dispusă că continue transportul de gaze prin Ucraina și după 2024. 

Semnale amestecate

„Rusia se arată deschisă la dialog, dar, pe de altă parte, informațiile secrete pe care le vedem astăzi încă nu sunt încurajatoare", a declarat premierul britanic Boris Johnson la finalul unei reuniuni de criză privind Ucraina.

El a explicat că există informații care sugerează că sunt construite spitale de campanie ruse în apropiere de frontiera ucraineană cu Belarus. Totodată, ar exista mai multe grupuri tactice de batalioane care sunt aduse mai aproape de granița cu Ucraina. 

„Avem semnale amestecate pentru moment, un motiv în plus să rămânem foarte duri și foarte uniți, în special în privința sancțiunilor economice" în cazul unei eventuale invazii, a afirmat Johnson, adăugând că Marea Britanie ar putea bloca accesul firmelor rusești la piețele financiare de la Londra.

Atac cibernetic

Site-ul Ministerului apărării din Ucraina și două mari bănci de stat au fost vizate de un atac cibernetic, a anunțat marți Centrul ucrainean pentru comunicare strategică, relatează Reuters.

Centrul nu a precizat cine este responsabil pentru atac, dar a dat niște indicii: „Nu este exclus ca agresorul să fi folosit tactici și mici trucuri murdare din cauza faptului că planurile sale agresive nu funcționează la scară mare".

Nu este prima dată când Kievul acuză Moscova de atacuri cibernetice. 

Deputații ruși îi cer lui Putin să recunoască independența teritoriilor separatiste

Deputații ruși au votat marți un text prin care fac apel la președintele Vladimir Putin pentru ca Rusia să recunoască independența teritoriilor separatiste proruse din estul Ucrainei - Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a precizat că deocamdată nu există "nicio decizie oficială" în acest sens.

Acordul de la Minsk prevede revenirea acestor teritorii sub controlul Kievului. O recunoaștere a lor de către Rusia ar marca sfârșitul procesului de pace în estul Ucrainei.