Într-un interviu acordat postului CBS, Vladimir Putin recunoaște deschis că vrea să îl salveze pe Bashar al-Assad. Jocul Moscovei e însă unul cinic: forțează Vestul să coopereze cu el în Siria și se asigură că face mai departe ce vrea în Ucraina.

CBS a publicat extrase din interviu cu șeful de la Kremlin, în care moderatorul sugerează că prezența militară rusească în Siria ar fi menită să îl „salveze” pe dictatorul Bashar al-Assad. „Aveți dreptate”, a răspuns Putin.

Președintele rus s-a arătat convins că singura soluție de combatere a organizației teroriste Statul Islamic (ISIS) este „susținerea și întărirea structurilor guvernamentale legitime din Siria” și că „orice acțiune contrară va duce la un scenariu asemănător cu cel din Libia (…) și Irak”.

SUA acuză Rusia că își sporește prezența militară din Siria, dar nu o poate împiedica. Rușii nici nu neagă procesul, ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, aducând în discuție chiar și declanșarea unei ofensive terestre împotriva ISIS, cu scopul de facto de susținere a lui Bashar al-Assad.

În contextul crizei refugiaților și a trezirii bruște a Europei că a ratat flagrant ocazia de a opri războiul civil din Siria - țară care este principala sursă de refugiați la nivel mondial - Putin profită și forțează mâna Vestului într-o posibilă cooperare. Angela Merkel a declarat chiar că ia în considerare să discute direct cu Assad, pentru prima dată de la declanșarea războiului în 2011.

Însă, bătaia acestui plan pare mult mai lungă decât doar păstrarea lui Assad la putere în Siria - singurul aliat al lui Putin rămas în Orientul Mijlociu după Primăvara Arabă.

Între timp, preocupat de manevrele din Rusia, Occidentul uită - și acesta pare să fie un trend - de alte puncte fierbinți în care e implicat Kremlinul. Mai precis e vorba despre Ucraina.

Câteva evoluții îngrijorătoare din estul imediat al țării noastre: separatiștii din Lugansk au cerut agențiilor umanitare ONU să părăsească republica autoproclamată până vineri; OSCE anunță că în apropierea frontului din Donețk se poate observa o concentrare foarte mare de tancuri (LINK); pe 18 octombrie, liderii separatiști vor să organizeze alegeri locale, deși acordul de la Minsk prevede că ele trebuie organizate în același timp în toată Ucraina, pe 25 octombrie.

În presa internațională, relativa liniște din estul Ucrainei a fost interpretată drept o încercare a lui Putin de a scăpa de sancțiunile impuse de Occident în contextul imixtiunii din Ucraina și a susținerii evidente a separatiștilor cu arme și trupe. Un alt pas către ridicarea acestor sancțiuni a fost numită disponibilitatea lui Putin de a combate ISIS.

Istoria recentă ne arată însă că lui Vladimir Putin nu-i pasă deloc de sancțiunile impuse. Afacerile importante - cele din sectorul energetic - merg în continuare nestingherite chiar și cu firme occidentale. Așa că, cel mai probabil scenariu, în acest moment, pare a fi încercarea de distragere a atenției vestice de la sfera imediată de influență a Federației Ruse.

Pentru că, dacă vor coopera în Siria, cum să îl tragă Occidentul de mânecă pe Putin pentru ce face în Ucraina. Deocamdată, această țară nu reprezintă nimic pentru Europa. De acolo nu vin refugiați, nu acolo e sursa neînțelegerilor dintre liderii europeni.

Ce se va întâmpla însă dacă Putin, lăsat fără lesă în Ucraina, va decide că e în interesul său să reaprindă războiul cu întregul arsenal pe care îl transportă acolo? 900.000 de ucraineni sunt deja refugiați din cauza conflictului. 1,4 milioane sunt strămutați în interiorul țării, iar circa cinci milioane de oameni au nevoie de asistență umanitară.