Mândrindu-se cu testarea unor arme noi, Moscova îi semnalează Washingtonului că trebuie să se împace cu puterea Kremlinului și să negocieze, scrie „The New York Times” (SUA).

Mai întâi a fost renunțarea președintelui Trump la o propusă întrevedere la Budapesta pe tema războiului din Ucraina, urmată fiind de o serie de sancțiuni impuse Rusiei.

Apoi au urmat anunțurile președintelui Vladimir V. Putin potrivit cărora Rusia ar fi testat cu succes două arme nucleare periculoase, destinate unei posibile atacuri nimicitoare împotriva Statelor Unite.

Potrivit analiștilor, s-ar putea ca momentul ales să nu fie o coincidență, iar mesajul transmis de Putin a fost clar: dat fiind marele pericol reprezentat de arsenalul nuclear al Rusiei, în cele din urmă, indiferent dacă asta le convine sau nu, Statele Unite vor trebui să respecte puterea Moscovei și să negocieze.

E un mesaj pe care Kremlinul s-a bazat în disensiunile sale cu Statele Unite încă de pe vremea Războiului Rece, când Uniunea Sovietică reamintea în mod regulat că, pentru cele mai mari două puteri nucleare din lume, negocierile sunt o necesitate și nicidecum o opțiune. Mai recent, Moscova a subliniat că tentativele de izolare a Rusiei, inclusiv recentele sancțiuni ale SUA impuse companiilor petroliere rusești, sunt sortite eșecului.

„Ceea ce încearcă ei să spună e că nu ne puteți sacționa pur și simplu după bunul plac, suntem o mare putere nucleară și trebuie să discutați cu noi”, a subliniat András Rácz, de la Consiliul German pentru Relații Externe.

La începutul acestui an, Trump a revenit la Casa Albă hotărât să pună capăt războiului din Ucraina. În zilele care au urmat, Moscova a încercat, fără succes, să transforme acele discuții în niște negocieri pe un plan mai larg, care să cuprindă afacerile, precum și problemele de ordin energetic și nuclear, căutând ca astfel să ajungă la un „acord la pachet”, mai benefic pentru Kremlin.

„Singurul sector în care Rusia se află la egalitate cu Statele Unite este, desigur, cel legat de armamentul de distrugere în masă", afirmă Rácz. „În consecință, pentru a se ajunge la o înțelegere, ‘acordul la pachet’ trebuie să includă și problema nucleară. Sovieticii au făcut același lucru. Pe planul comerțului mondial, economia sovietică nu se putea compara cu amploarea poziției SUA în comerțul mondial. În negocieri, singurul atu al sovieticilor era arsenalul lor nuclear”.

Până acum, eforturile Kremlinului au eșuat, iar Trump a dat de înțeles că nu va încheia acorduri pe teme de afaceri sau energie până când Moscova nu va pune capăt războiului. Dar armamentul nuclear e un domeniu pe care Moscova l-ar putea vedea drept o cale prin care să atragă Washingtonul.

În septembrie, Putin a propus ca Rusia și Statele Unite să-și prelungească cu un an înțelegerea pe tema armamentului nuclear, începând din februarie 2026. Trump a reacționat afirmând că oferta e o „bună idee”.

Săptămâna trecută, Putin și-a anunțat noile arme, dezvăluite pentru prima oară în 2018 și menite să străpungă apărarea americană antirachetă. Asemenea arme vor permite Rusiei să continue să amenințe Statele Unite cu distrugeri la nivel reciproc, indiferent de planurile lui Trump legate de întărirea scutului antirachetă ‘Golden Dome’.

Săptămâna trecută, Putin a descris rezultatele din data de 21 octombrie, legate de testarea rachetei Burevestnik – o rachetă rusească de crozieră zburând la joasă altitudine și capabilă să aibă la bord focoase nucleare. După care, miercuri, liderul rus a anunțat că Moscova a testat Poseidon – o dronă submarină cu rază lungă, și ea încărcată nuclear.

Se prea poate ca testele să fi fost plănuite înainte de traiectoria negativă a relațiilor dintre Putin și Trump.

„Nu cred că demersul a fost legat de vreun eveniment politic recent”, a declarat Pavel Podvig, un analist din Geneva care urmărește Proiectul Forțelor Nucleare Ruse. El a subliniat că, anunțând rezultatele testelor, Putin ar fi putut amenința mai direct Statele Unite, dar el nu a făcut-o.

Aceste arme nu au schimbat echilibrul strategic dintre Statele Unite șI Rusia.

„Începând de la mijlocul anilor ’60, Rusia dispunea de capacitatea de a putea distruge Statele Unite cu armament nuclear", afirmă James M. Acton, de la Carnegie Endowment for International Peace. „Vulnerabilitatea este o realitate, nu o opțiune”.

„Iar faptul că Rusia inventează noi modalități de a face asta nu ar trebui să ne preocupe mai mult decât pericolul reprezentat întotdeauna de însăși realitatea echilibrului nuclear”, a mai spus el.

Dar designul rachetei Burevestnik șI al dronei Poseidon - ambele bazate pe reactoare cu propulsie nucleară – este deosebit de amenințător. Racheta Burevestnik a fost catalogată drept un „Cernobîl zburător” – referire la centrala din Ucraina sovietică, devenită sinonimul unui dezastru nuclear după distrugerea ei din 1986. Testul eșuat al unei arme în 2019, pe coastele de nord ale Rusiei, a dus la o catastrofă nucleară și la moartea mai multor ruși.

S-ar putea ca o eventuală contaminare nucleară să fie și ea menită să îi convingă pe liderii occidentali să se angajeze în discuții. „Cred că este vorba despre o strategie pusă la cale de un nebun”, afirmă Rácz. „Începi să proiectezi niște arme cu adevărat demne de sfârșitul lumii, după care pretinzi chiar că ești gata să le folosești”.

Vineri, într-un interviu acordat presei de stat, Vladimir M. Djabarov, vicepreședinte al comisiei pentru politică externă din camera superioară a parlamentului rus, a spus că testele le-au demonstrat liderilor occidentali că trebuie să se angajeze în discuții cu Moscova.

„Ne-am demonstrat dorința de a discuta și de a negocia cu Occidentul pentru a pune capăt unor confruntări care, practic, au devenit nesfârșite, și de a începe să se auzim și să ne ascultăm unii pe alții”, a spus Djabarov. „Întrucât, cu armă precum Burevestnik în arsenal, Rusia devine practic invincibilă”.

Djabarov a reiterat niște pretenții pe care Kremlinul le-a avut de altfel și înainte de invadarea Ucrainei și a spus că, date fiind niște arme precum Burevestnik, Occidentul va trebui să se împace cu idea că, „poate, a sosit timpul să asculte și argumentele Rusiei”.

Nu este clar dacă Washingtonul a înțeles mesajul. După anunțurile lui Putin, Trump a notat în mediile de socializare că Statele Unite vor relua testarea armamentului nuclear, de pe baze egale. Afirmația a dus la speculații, mulți întrebându-se dacă Washingtonul va declanșa explozia primei sale focoase nucleare de după 1992.

Dar anunțurile lui Putin din această săptămână au fost legate de testarea unor sisteme de lansare a focoaselor nucleare, și nu explodarea propriu-zisă a unor asemenea focoase. Ultimul test al Moscovei de focoasă nucleară datează din anul 1990.

Sursa: Rador Radio România