E destul să observăm fețele și frazele de circumstanță a celor care îi însoțesc pe lideri la summitul G7 de la Kananaskis, în Munții Stâncoși din Alberta, imediat după ce au citit că președintele american l-a încoronat pe Vladimir Putin ca mediator al războiului dintre Israel și Iran. 

O ofertă inacceptabilă pentru Europa și pentru locuitorii săi, a căror viață a fost bulversată de scopurile expansioniste și de setea de Ucraina a țarului de la Kremlin. Dacă această mediere i-ar fi încredințată lui Putin, l-ar legitima și ar putea compromite apărarea Ucrainei. Singurul care a luat o poziție clară a fost Emmanuel Macron: „Cred că Rusia nu poate media”. Spre deosebire de colegii săi, președintele francez a adoptat imediat o poziție fermă, profitând de situație pentru a relansa sancțiunile împotriva Moscovei și anticipând că va sonda „disponibilitatea” lui Trump cu privire la activarea lor ulterioară.

Reacția Giorgiei Meloni cu privire la modul de gestionare a propunerii președintelui SUA a fost complet diferită, așa cum reiese din declarațiile surselor apropiate de ea: „Să vedem care vor fi indicațiile lui Trump”. Încă o dată, Palatul Chigi privește spre Statele Unite, adaptându-și strategia. Prim-ministrul vrea să aștepte, așa cum a făcut întotdeauna, pentru a înțelege în ce direcție se vor mișca americanii, fidelă convingerilor sale că trebuie să rămână alături de șeful Casei Albe. „Cu siguranță se va vorbi despre asta la summit, așteptăm să înțelegem dacă Trump va propune și aici acest lucru”.

Neputința, surpriza și enervarea se alternează în orele premergătoare sosirii președintelui american. Trump va sosi abia astăzi în Canada, în timp ce ceilalți lideri au petrecut deja cel puțin o noapte la Pomeroy Kananaskis Mountain Lodge, o stațiune cuibărită în îmbrățișarea coroanei muntoase pătată de petice de zăpadă.

Duminică seară, Meloni a avut pe ordinea de zi două întâlniri bilaterale: una cu britanicul Keir Starmer și cealaltă cu cancelarul german Friedrich Merz. Două întâlniri care au servit și la conturarea unei coordonări europene inițiale după declarațiile lui Trump.

În acest moment, multe lucruri vor depinde de Macron. Înainte de a ajunge printre brazii și lacurile de smarald din Alberta, președintele francez s-a oprit în Groenlanda. În lumea lui Trump, marea insulă de gheață reprezintă o pradă râvnită, bogată în zăcăminte, crucială pentru intersecția rutelor arctice. Vizita lui Macron în ajunul G7 este un mesaj clar: Europa nu va permite cuceriri. Francezul vrea să încerce să elimine impresia unei Uniuni dezorientate de caruselul nebun al geopoliticii magnatului.

Prin deschiderea sa către Putin, Trump evidențiază contradicțiile alianței euroatlantice, clarificând ruptura la primul G7 de la revenirea sa la Casa Albă. Diplomații italieni vorbesc despre necesitatea de a evita „o lipsă de aliniere” în privința Iranului, care ar lărgi decalajul existent deja în ceea ce privește tarifele vamale și Ucraina. Iar deocamdată încearcă să înțeleagă cum să împace voința politică de a proteja „dreptul Israelului de a se apăra” cu masacrul din Gaza, care oricum lipsește din compromisurile summitului. Americanii au impus președinției canadiene să nu formuleze o notă comună la terminarea  G7 și nici nu vor fi menționate responsabilitatea Israelului în Fâșie și agresiunea rusă în Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski va sosi marți: și foarte probabil, Meloni îl va întâlni. În ceea ce privește Iranul, prim-ministrul insistă asupra necesității dezescaladării și a reluării drumului negocierilor americane privind problema nucleară, întrerupte după blitz-ul lui Benjamin Netanyahu. De la Kananaskis, premierul italian a avut convorbiri telefonice cu emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Italia, care a fost întotdeauna unul dintre canalele pe care SUA se bazează pentru a discuta cu Pasdaranii, lucrează intens pentru a-și găsi un rol în aceste ore. Lidershipul militar din Iran a fost decapitat. Meloni își propune să aibă o întâlnire cu Trump, pentru a înțelege și cât de departe vrea să meargă prim-ministrul israelian și dacă obiectivul este „schimbarea regimului”, sau dacă Washingtonul crede că poate reveni cu adevărat la discuții constructive cu ceea ce a mai rămas din oamenii ayatollahului.

Sursa: Rador Radio România