Războaiele comerciale ale președintelui Trump privind taxele vamale, atât în timpul primului său mandat prezidențial, cât și în timpul actualei sale președinții, nu au produs până acum niciun rezultat tangibil în ceea ce privește reducerea deficitului comercial al SUA, care a ajuns la 1,4 trilioane de dolari.

Principala preocupare a președintelui Trump este să încurajeze sau să forțeze companiile din țările cărora le-a impus tarife, în special aliate precum Japonia, Coreea de Sud și UE, să investească pe teritoriul SUA pentru a evita taxele vamale. Fie că este vorba de susținerea demersurilor lui Trump sau de inițiativa proprie a anumitor state americane, cert este că, în ultimii ani, multe state au deschis pungile pentru stimulente și sprijin în vederea creșterii atractivității investițiilor.

La nivel de state, pot fi enumerate exemple precum scutirea de impozit pe proprietate, pe venit și pe vânzări, stimulente și subvenții în numerar, subvenții pentru locuri de muncă, sprijin pentru investiții, subvenții pentru infrastructură, mersul rapid al autorizațiilor publice pentru investiții. Oklahoma, Kansas, Nevada, Wisconsin, Alabama, Texas, Virginia sunt statele care ies în evidență. Pe lângă companii precum Microsoft, Foxconn, Tesla, Panasonic, Panasonic, Integra Technologies, aceste statele acordă stimulente marilor companiilor care produc semiconductori, baterii, soluții și stocare a energiei sau tehnologie orientată spre minerale critice. Scopul este de a ajunge din urmă stimulentele oferite recent de China în domeniul industriei și de a întoarce investițiile în SUA.

PIB-ul SUA se apropie de 30 de trilioane de dolari. De fapt, este cea mai mare economie producătoare de valoare adăugată din lume. Dependența economiei de importuri este destul de scăzută, de 12%. SUA exportă bunuri în valoare de peste 2 trilioane de dolari și, prin urmare, trebuie să genereze o activitate economică internă pentru restul de 28 trilioane de dolari. Pe de altă parte, importurile sale de 3,4 trilioane de dolari sunt reduse de războaiele comerciale ale președintelui Trump în două moduri.

Prima metodă este de a convinge nu numai companiile americane, ci și companiile din unele economii asiatice și europene, considerate aliate și partenere comerciale, să producă în SUA în loc să exporte în SUA. A doua metodă este de a forța țările cu cele mai mari deficite de comerț exterior să importe mai multă energie și alte produse industriale din SUA. Cu alte cuvinte, dacă SUA își pot reduce importurile cu 400 de miliarde de dolari și își pot crește exporturile cu 300 de miliarde de dolari, își vor putea înjumătăți deficitul de comerț exterior.

În 2015, SUA înregistrau un deficit comercial de 378 de miliarde de dolari cu partenerii comerciali non-chinezi și un deficit comercial de 367 de miliarde de dolari cu China. În momentul în care Trump a lansat războiul comercial împotriva Chinei în primul său mandat, SUA înregistrau un deficit comercial de 452 de miliarde de dolari cu țările non-chineze și un deficit comercial de 418 miliarde de dolari cu China.

Trăgând linie, deși războiul comercial cu China a adus deficitul comercial cu China la 305 miliarde de dolari în primul trimestru al anului 2025, deficitul comercial al SUA cu restul lumii a ajuns la 1,073 trilioane de dolari. Cu alte cuvinte, China nu este singura problemă a SUA în ceea ce privește deficitul comercial extern și războaiele comerciale.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că Trump a trimis o scrisoare Japoniei, Coreei de Sud, Malaeziei, Kazahstanului, Africii de Sud, Laosului și Mynmarului și a impus noi taxe vamale acestor țări la începutul săptămânii. Cu toate acestea, realitatea fundamentală este că acțiunile lui Trump consolidează puterea crescândă a Chinei în comerțul mondial, iar țările lider se orientează tot mai mult către comerțul cu China. Dacă eforturile lui Trump ajung să favorizeze China, înseamnă că vom asista la discuții mai profunde în perioada următoare.

Sursa: Rador Radio România