Reprezentanții americani au ales ziua, locul și lista invitaților, fără a lăsa, în mod deliberat, vreun spațiu Europei. Joi, 4 decembrie, la Miami (Florida), nu departe de reședința lui Donald Trump, Mar-a-Lago, trimisul special al președintelui american, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, s-au întâlnit cu negociatorul-șef ucrainean, Rustem Umerov, și cu șeful Statului Major ucrainean, Andri Hnatov, pentru a le comunica detaliile negocierilor lor de la Moscova, desfășurate cu două zile înainte, cu Vladimir Putin. Nu a fost găsit niciun compromis serios cu președintele rus, care menține revendicări maximaliste pentru a forța capitularea Kievului.

Dar motivul de îngrijorare pentru ucraineni și pentru aliații lor europeni nu este doar Rusia. A devenit și America. La câteva ore după întâlnirea celor doi oameni de încredere ai lui Donald Trump cu Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, fostul director al Fondului Rus de Investiții Directe și apropiat al liderului de la Kremlin, a dezvăluit pe X conținutul discuțiilor, susținând că documentul, analizat „în detaliu”, era un plan în 27 de puncte — aproape identic cu planul de pace inițial, în 28 de puncte, scurs în presă pe 21 noiembrie, care prelua majoritatea revendicărilor rusești.

Rezultatul negocierilor de la Geneva din 23 noiembrie, purtate între europeni, americani și ucraineni, pentru a elimina elementele cele mai problematice și pentru a-l face acceptabil din perspectiva dreptului internațional? Uitare totală. Europenii nu mai sunt siguri de nimic. „Nu am fost în încăpere”, comentează Ministerul de Externe francez.

O sursă ucraineană, citată de Financial Times pe 4 decembrie, confirmă că planul prezentat de americani conținea „puncte pe care [ucrainenii] au refuzat să le abordeze… puncte [pe care nu le-au] aprobat și [pe care americanii] doreau să le discute cu rușii”. Americanii au cerut ucrainenilor discreție maximă. „Nu pot spune sau împărtăși nimic cu noi”, constată un diplomat de rang înalt la Bruxelles.

Ținuți în întuneric, aliații Kievului, al căror destin este legat de cel al Ucrainei prin amenințarea rusă, sunt deliberat excluși de la discuții de către Statele Unite. Ignorați, dar și umiliți. După întâlnirea de la Moscova, europenii programaseră o întrevedere la Bruxelles între Steve Witkoff, Jared Kushner și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Scopul era clarificarea garanțiilor de securitate promise Kievului în caz de încetare a focului. Ucraina nu ar putea accepta o concesie teritorială decât în schimbul unei protecții americane care să prevină o nouă ofensivă rusă.â

„Niciun respect” pentru europeni

La Geneva, secretarul de stat american, Marco Rubio, dăduse acordul Statelor Unite pentru o forță de stabilizare a păcii. Dar nimic nu a fost semnat. Iar avionul celor doi americani nu a mai făcut escală în Belgia. Oamenii președintelui au preferat să dea întâlnire delegației ucrainene în Florida, la mii de kilometri de Bătrânul Continent. „Pentru Trump, europenii sunt ca guatemalezii, nu are niciun respect pentru ei”, afirmă fostul ambasador al Franței la Washington, Gérard Araud.

Fiabilitatea aliatului american este acum pusă la îndoială. Donald Trump, exasperat de acest conflict care, potrivit lui, nu ar fi izbucnit niciodată dacă ar fi fost la putere în 2022, sugerează în mod regulat că nu este insensibil la argumentele lui Vladimir Putin. Miercuri, la Casa Albă, președintele american a subliniat din nou că emisarilor săi li s-a părut că Rusia dorește pacea și că Volodimir Zelenski ar fi trebuit să încheie un acord în februarie, în momentul altercației violente dintre el, vicepreședintele american J. D. Vance și președintele ucrainean.

„Le-am spus [ucrainenilor]: «Nu aveți nicio carte». Am considerat că acela era momentul ideal pentru a ajunge la un acord”, a spus Donald Trump, care nu pare preocupat de cine este agresorul și cine este agresatul. Joi, guvernul american a anunțat suspendarea unei părți din sancțiunile împotriva gigantului petrolier rus Lukoil, la mai puțin de două săptămâni după intrarea lor în vigoare, pentru a permite stațiilor de carburant din afara Rusiei să continue să funcționeze.

Europenii sunt revoltați, dar în culise. Luni, într-o convorbire telefonică purtată în timpul vizitei lui Volodimir Zelenski la Paris — a cărei transcriere a fost publicată miercuri de revista germană Der Spiegel — Emmanuel Macron a avertizat: „Volodimir este în mare pericol, este posibil ca Statele Unite să trădeze Ucraina în problema teritoriilor fără garanții clare de securitate”, observând strategia rușilor de a obține cât mai mult pentru a câștiga timp.

Logică de dezvoltatori imobiliari

Profilurile lui Steve Witkoff și Jared Kushner, doi oameni de afaceri care privesc spre piața rusă cu o logică de dezvoltatori imobiliari, provoacă îngrijorare. „Nu putem să-i lăsăm pe ucraineni și pe Volodimir singuri cu acești tipi”, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb. „Volodimir, trebuie să fii foarte atent în zilele următoare, se joacă atât cu tine, cât și cu noi”, a avertizat cancelarul german, Friedrich Merz.

Niciunul dintre liderii citați nu a dorit să comenteze această conversație. Palatul Élysée precizează că cuvântul „trădare” nu a fost rostit.

Europenii sunt singuri, marginalizați și uneori înșelați. Dar refuză să intre într-un raport de forță cu Statele Unite, considerând că acesta nu ar face decât să evidențieze slăbiciunile și diviziunile lor. „Europenii depind, pentru apărarea lor, de America; important este să nu-l piardă pe Trump, indiferent de umilințele pe care administrația americană le impune. Trump a reușit un truc extraordinar, instaurând o atmosferă de teamă generală în legătură cu ceea ce ar putea face. Nu puterea americană în sine îi sperie, ci modul în care el ar putea să o folosească”, observă Michel Duclos, consilier special în geopolitică la Institutul Montaigne.

Europenii par reduși la a aștepta ca Statele Unite să constate singure blocajul rus în orice proces de pace. Totuși, ei dispun de pârghii politice și financiare în raport cu administrația americană pentru a ridica tonul. O parte a republicanilor este scandalizată de faptul că se face jocul lui Vladimir Putin, iar administrația Trump nu poate decide — așa cum prevedea planul de pace inițial — nici aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, nici excluderea sa din NATO, fără acordul statelor membre.

Confiscarea activelor rusești aflate în Europa ar permite liderilor europeni să pună mâna pe circa 210 miliarde de euro — suficient pentru a finanța peste doi ani de ajutor militar pentru Ucraina și pentru a compensa, măcar parțial, o eventuală retragere a ajutorului american. Dar mecanismul juridic european și reticența Belgiei, unde sunt localizate majoritatea acestor active, blochează acest plan miraculos. Vineri, Merz urma să se deplaseze în Belgia pentru a-l „convinge” pe premierul Bart De Wever „că direcția pe care [ei] o propun este cea bună” pentru „a ajuta Ucraina”. Germania ar putea deveni garantul securizării acestor fonduri.

Joi seară, Zelenski, pe un ton ferm, și-a reiterat dorința de „a obține informații complete despre discuțiile purtate la Moscova”, reamintindu-le americanilor că „sprijinul partenerilor [săi] europeni” este indispensabil.

Sursa: Rador Radio România