În comentarii referitoare la noul pachet european de asistență pentru Ucraina, Înaltul reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate Josep Borrell a avertizat că actuala criză din Ucraina se poate răspândi și în alte regiuni, ca Balcanii de Vest, Georgia și Republica Moldova.

UE este îngrijorată pentru ce s-ar putea întâmpla în întreaga regiune; Rusia nu se va opri în Ucraina. Influența rusă ar putea începe să opereze în state învecinate - în Republica Moldova, în Georgia - și va influența de asemenea Balcanii de vest, a spus Borrell la o conferință de presă după reuniunea miniștrilor de externe ai celor 27.

El a subliniat că UE trebuie să fie extrem de precaută în ce privește impactul crizei ruso-ucrainene asupra Balcanilor de Vest și să urmărească modul în care își coordonează statele candidate politica externă cu cea a blocului.

În acest sens, țările din Balcanii de Vest s-au alăturat în general răspunsului european la invazia rusă, condamnând Moscova și adoptând sancțiuni împotriva ei.

Serbia a fost excepția. Considerată aliat tradițional al Rusiei în Balcani, dar în același timp candidată la UE, această țară și-a declarat susținerea pentru integritatea teritorială a Ucrainei, dar nu va adopta sancțiuni împotriva Moscovei - decizie influențată și de pozițiile referitoare la Kosovo, căruia nici Moscova, nici Kievul nu i-au recunoscut independența.

După ce președintele rus Vladimir Putin a recunoscut independența republicilor autoproclamate Donețk și Lugansk, președintele sârb Aleksandr Vucic nu a exclus posibilitatea ca criza din Ucraina să se răspândească în Europa și în special în Balcani. La rândul ei, președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a afirmat că în cazul Kosovo scopul Serbiei a fost același cu cel al Rusiei în Ucraina și Georgia și că predilecția Moscovei pentru destabilizare nu vizează doar Ucraina, ci și regiunea Balcanilor.

Situația din Bosnia-Herțegovina, care urmărește să adere atât la NATO, cât și la UE, este la rândul ei una particulară. Membrii croat și bosniac al președinției tripartite bosniace, Zeljko Komsic și Sefik Dzaferovic, au condamnat vehement invazia rusă din Ucraina, în timp ce reprezentantul sârb, Milorad Dodik, susține ferm neutralitatea Bosniei-Herțegovina și a declarat că Republika Srpska - partea Bosniei-Herțegovina locuită în majoritate de sârbi - nu va lua nicio măsură care să afecteze relațiile cu Rusia.

Deciziile președinției Bosniei-Herțegovina trebuie luate prin consensul celor trei membri.

Dodik insistă de mai mulți ani ca Republika Srpska să se desprindă și să se alăture Serbiei învecinate. Statele Unite acuză că acțiunile acestuia pot destabiliza regiunea și subminează Acordurile de la Dayton, care au pus capăt războiului din Bosnia acum peste 25 de ani.

În același timp, șeful Delegației UE în Bosnia-Herțegovina, Johann Sattler, a subliniat recent într-un interviu acordat cotidianului bosniac Nezavisne Novine că această țară are obligația ce decurge din candidatura sa la blocul comunitar de a se alinia politicii externe a acestuia.

Decizia de săptămâna trecută a UE de a-și dubla efectivele de menținere a păcii din Bosnia, prin trimiterea a 500 de militari, indică de asemenea o preocupare crescândă privind tulburări ale stabilității în Balcani.

Expertul croat în geopolitică Vlatko Cvrtila a remarcat, comentând pentru postul N1TV consecințele conflictului ruso-ucrainean pentru regiunea Balcanilor, că este îngrijorătoare existența de țări și structuri politice foarte apropiate de Putin și de Rusia. El a menționat în primul rând Serbia, dar și pozițiile adoptate de Milorad Dodik în Bosnia.

În același timp, premierul sloven Janez Jansa a avertizat într-un recent interviu pentru EURACTIV că o "cădere" a Kievului poate avea un efect de domino în Europa de Est.