După ce a fost în impas două săptămâni, încetarea focului s-a încheiat oficial. Israelul a început „o campanie extinsă" de atacuri aeriene împotriva Hamas în Fâșia Gaza în noaptea de luni, 17 martie, spre marți, 18 martie, la două luni după ce a intrat în vigoare o încetare a focului negociată de administrația Biden cu ajutorul lui Donald Trump.

Un comunicat al biroului lui Benjamin Netanyahu precizează că armata a primit ordin să lovească Hamas „după refuzul repetat de a elibera" ostaticii. Potrivit unui raport provizoriu neverificat al serviciilor palestiniene de urgență – controlate de Hamas – cel puțin 200 de persoane, inclusiv câțiva copii, au fost ucise și alte zeci au fost rănite în lovituri. În timp ce atacurile cu drone israeliene au fost efectuate în mod regulat de la sfârșitul primei faze a încetării focului dintre Israel și Hamas din 2 martie, aceasta este cea mai mare ofensivă aeriană a IDF în Fâșia Gaza de la acea dată.

Trei case au fost vizate în Deir al-Balah, în centrul Fâșiei Gaza, au declarat martori și medici pentru Reuters. O clădire a fost bombardată și în orașul Gaza, în timp ce au fost efectuate lovituri împotriva țintelor din Khan Younis și Rafah, în sudul enclavei. Martorii contactați de agenția de presă au spus că tancurile israeliene au bombardat zone din Rafah, forțând multe familii să fugă din nou spre Khan Younis, mai la nord.

Cinci reprezentanți ai Hamas au fost uciși

Un reprezentant al biroului politic al Hamas și membri ai familiei sale au fost uciși într-un atac asupra casei lor din orașul Gaza, au declarat surse din cadrul grupării palestiniene. În total, cel puțin cinci oficiali Hamas și membri ai familiilor acestora au fost uciși în loviturile efectuate în noaptea de luni până marți, a aflat Reuters.

Anunțând că a lovit zeci de ținte în noaptea de luni spre marți, armata israeliană a anunțat că își va continua bombardamentele atât timp cât va fi necesar și că operațiunile sale nu se vor mai limita la raiduri aeriene, sugerând o reluare a atacurilor terestre.

Serviciile premierului israelian, Benjamin Netanyahu, au declarat că acesta i-a ordonat armatei să pornească o „acțiune puternică" împotriva Hamas, criticând mișcarea teroristă palestiniană pentru că nu a răspuns favorabil propunerilor făcute în timpul negocierilor de încetare a focului și pentru că nu a eliberat toți ostaticii.

Washingtonul, consultat înainte de lovituri

„Israelul va acționa acum împotriva Hamas cu o putere militară sporită”, au spus acestea într-un comunicat. Aceste lovituri aeriene vin „în urma refuzurilor repetate ale Hamas de a ne elibera ostaticii, precum și a respingerii tuturor propunerilor pe care le-a primit de la trimisul special american, Steve Witkoff, și de la mediatori”, au adăugat aceștia.

La Washington un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat că Israelul a consultat administrația președintelui Donald Trump înainte de a efectua loviturile, despre care armata israeliană a spus că vizează membrii Hamas și infrastructura grupului. „Hamas ar fi putut elibera ostaticii pentru a prelungi încetarea focului, dar a refuzat și a ales războiul”, a spus Brian Hughes.

„Cerem ca mediatorii să-l considere pe Netanyahu și ocupația sionistă pe deplin răspunzători pentru încălcarea și anularea acordului”, a declarat Hamas într-un comunicat marți dimineață. Un înalt reprezentant al grupării palestiniene a criticat Israelul pentru că a încheiat „unilateral" încetarea focului. Acest lucru lasă incertă soarta celor 59 de ostatici israelieni încă ținuți în enclavă, a adăugat el.

Fără acord de la sfârșitul lunii februarie

Până acum, deși ambele părți se acuzaseră reciproc de încălcarea încetării focului, a fost evitată o reluare deplină a ostilităților. Cu toate acestea, Israelul a blocat intrarea ajutorului umanitar în Fâșia Gaza, a întrerupt alimentările cu apă și a amenințat în mod repetat că va relua operațiunile militare la scară largă dacă nu vor fi eliberați toți ostaticii israelieni.

De la sfârșitul primei faze a armistițiului, la sfârșitul lunii februarie, negocierile conduse de mediatorii din Qatar și Egipt, cu ajutorul trimisului american, Steve Witkoff, nu au reușit să ajungă la un acord.

Israelul a acceptat la începutul lunii martie o propunere care includea eliberarea a jumătate din cei 59 de ostatici încă deținuți de Hamas (dintre care aproximativ jumătate sunt presupuși morți). Hamas, la rândul său, a formulat cereri considerate inacceptabile de Washington, în special o prelungire a armistițiului, respingând în același timp negocierile pentru a pune capăt definitiv conflictului.

Sursa: Rador Radio România