Parlamentarii români s-a reunit, miercuri, în ședință comună de plen, pentru a adopta o declarație cu privire la situația minorităților din Ucraina. Și ministrul Teodor Meleșcanu a vorbit cu omologul său ucrainian despre îngrijorarea de la București.

UPDATE

Senatorul PSD Titus Corlățean a anunțat că delegația României la APCE va sesiza Adunarea pentru organizarea unei dezbateri, în luna octombrie, care să se finalizeze cu adoptarea unei rezoluții pentru monitorizarea Ucrainei în privința respectării drepturilor minorităților ca urmare a adoptării legii educației de către Rada Supremă de la Kiev.

***

UDMR consideră că o țară care dorește să fie în UE într-o perspectivă de timp rezonabilă nu poate să acționeze împotriva fundamentelor care stau la baza construcției europene, a declarat miercuri deputatul Korodi Attila, în plenul Parlamentului.

"Din păcate, am ajuns într-un moment în care este nevoie de o poziție fermă a Parlamentului României și a altor instituții cu privire la decizia dată de Parlamentul Ucrainei. Rada Supremă a Ucrainei a adoptat un nou proiect de lege a Educației care limitează drastic dreptul la educație în limba maternă pentru minoritățile naționale din țara vecină, deci limitează drastic accesul la educație în limba maternă și al minorității române. Ucraina a parcurs o perioadă foarte complicată de la Maidan. (...) Dar, în același timp, pas cu pas, a eliminat cele mai importante legi care garantau comunităților etnice păstrarea identității naționale, a anulat legea care permite folosirea limbilor regionale imediat după ce noul președinte a fost ales, a schimbat radical Legea Educației care, practic, nu mai permite învățarea limbii materne, nimic în plus pentru educarea tinerilor aparținând comunităților etnice Ucraina, a derapat de la principiile fundamentale ale democrației, statului de drept și garantării drepturilor omului", a spus deputatul, conform Agerpres.

Korodi a reamintit că Ucraina, după anexarea de către Rusia a Crimeii, a căutat sprijin internațional atât prin reacții bilaterale, cât și prin accentuarea problemelor cu care se confruntă în relația cu Rusia în instituțiile internaționale - Consiliul Europei, OSCE, ONU sau întărirea relațiilor cu Uniunea Europeană.

***

"Vecinii noștri trebuie să înțeleagă că nu pot să aspire la o viață mai bună în Uniunea Europeană dacă nu respectă drepturile minorităților de a-și conserva identitatea, inclusiv prin educație în limba maternă", a scris pe Facebook Eugen Tomac (PMP).

***

Parlamentul, reunit în ședință comună, a adoptat cu unanimitate de voturi, o declarație referitoare la drepturile minorităților din Ucraina ca urmare a adoptării Legii educației în această țară, document prin care adresează un apel pentru soluționarea cât mai grabnică a actualei situații, conform Agerpres.

Potrivit declarației adoptate, Parlamentul urmărește "cu îngrijorare și maximă atenție" evoluțiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a legii Educației, care "limitează drastic dreptul la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare și îngrijorare în România".

"Parlamentul adresează un apel pentru soluționarea cât mai grabnică a actualei situații, prin acțiune cu bună-credință, în spiritul cooperării, prin dialog inclusiv și respectarea strictă a standardelor europene în materia protecției minorităților naționale, a acordurilor multilaterale și bilaterale relevante, la care Ucraina este parte", se arată în document.

***** Știrea inițială

Problema eliminării învățământului în limbile minorităților naționale din Ucraina îi adină miercuri pe parlamentarii români în plenul Parlamentului. Aleșii ar putea adopta o declarație privind situația minorităților naționale din Ucraina.


Kievul a adoptat la începutul lunii o nouă lege a educației, care prevede sistarea treptată a învățământului în limbile minorităților și educație în limba ucraineană.

Recent, România a trimis la Kiev o delegație care a discutat subiectul.

Miniștrii de Externe din România, Bulgaria, Ungaria și Grecia s-au arătat îngrijorați într-o scrisoare comună trimisă omologului de la Kiev.

De altfel, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a avut o întrevedere cu omologul ucrainean, Pavlo Klimkin, marți, în timpul lucrărilor Adunării Generale a ONU, iar diplomatul român și-a exprimat îngrijorarea pentru situația școlilor cu predare în limba română din Ucraina.

„Ministrul român și-a exprimat îngrijorarea pentru situația școlilor cu predare în limba română din Ucraina în urma adoptării noii legi privind educația. Șeful diplomației române a subliniat necesitatea adoptării unor măsuri menite să asigure respectarea normelor și standardelor internaționale în materie și a reținut, în context, angajamentul oficialului ucrainean că implementarea noii legislații se va face cu consultarea comunității românești din Ucraina și a autorităților române, astfel încât nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie afectate de noile norme”, se arată în comunicatul MAE.

Președintele Radei Supreme a Ucrainei Andrii Parubii a semnat în data de 19 septembrie 2017 proiectul de lege „Despre Învățământ”. Semnarea proiectului de lege, votat de Rada Supremă pe 5 septembrie 2017, a avut loc în cadrul unui briefing la Kiev, relatează BucPress o publicație din zona Cernăuți.

Comunitatea românească din Ucraina i-a solicitat Președintelui Petro Poroșenko să blocheze prin veto această lege, considerând-o una care determină asimilarea lingvistică a minorităților naționale, mai notează media de limbă română din Cernăuți.