Relațiile bilaterale au devenit tot mai reci în ultimele șase luni, în pofida determinării la nivel oficial de cooperare și dezvoltare a unor relații de bună vecinătate.

Deschiderea capitolului 23 privind sistemul judiciar și drepturile fundamentale este unul cheie în negocierile de aderare. Deschiderea sa este în prezent incertă, ca urmare a faptului că Zagrebul cere Belgradului îndeeplinirea unor condiții, relatează EurActiv Serbia.

Serbia spera să deschidă capitolele 23 și 24 în iunie, obiectiv dorit și de Olanda, țara ce deține președinția rotativă a UE. Capitolul 24 va putea fi deschis în iunie, dar în privința capitolului 23 Croația a ridicat o serie de obiecții.

Evaluările pozitive ale Comisiei Europene arată că Serbia este pregătită pentru deschiderea celor două capitole.

Cu toate acestea, oficiali croați au declarat de mai multe ori în ultimele săptămâni că Serbia trebuie să îndeplinească trei condiții înainte de deschiderea capitolului 23: anularea competenței privind judecarea crimelor de război pe întregul teritoriu al fostei Iugoslavii, garanții că minoritatea croată va fi reprezentată automat în Parlamentul sârb și cooperarea cu tribunalul de la Haga.

Serbia consideră că cererile Croației țin de sfera bilaterală și nu ar trebui să fie soluționate în contextul relațiilor cu UE.

Uimire la Belgrad

Premierul sârb, Aleksandar Vucici, a declarat, pe 8 aprilie, că Guvernul de la Belgrad este șocat de decizia Croației de a se opune deschiderii capitolului 23 și de a nu sprijini calea europeană a Serbiei.

Croația nu a avut un singur motiv bun pentru această decizie. Serbia a luat act de poziția Croației. Serbia nu va permite nimănui din Europa și din lume, inclusiv Croația, să o șantajeze, să o umilească și să o înjosească în vreun fel,  

a precizat Vucici.

Premierul sârb a explicat, pe 11 aprilie, că nu există nicio dispută între Serbia și Croația, dar țara cere să fie respectată.

Croația insistă că nu este vorba de o blocare a negocierilor și că Serbia să adere la UE, dar mai întâi trebuie să îndeplinească criteriile de aderare.

"N-aș vorbi de o blocare. Este pur și simplu o chestiune de îndeplinire a criteriilor (de aderare). În cele din urmă, este bine chiar pentru Serbia", a declarat, pe 9 aprilie, președintele croat, Kolinda Grabar-Kitarovici, pentru cotidianul Večernji List.

Cum Serbia se află în plină campanie electorală pentru alegerile generale din 24 aprilie, poziția Croației este o veste bună pentru partidele de extremă dreapta care sunt împotriva aderării la UE.

Astfel, Partidul Democrat din Serbia și Mișcarea Dveri au declarat că poziția Croației arată clar că Serbia a fost de acord să fie o ostatică a intereselor SUA și a "țărilor minore din UE, precum Croația".

Ce vrea Croația?

Zagrebul critică Serbia, că, prin legea competenței universale, vrea să fie un "mini-tribunal de la Haga", adică să poată judeca crime de război comise în timpul războaielor din fosta Iugoslavie, indiferent de naționalitatea autorilor.

Legea privind competența universală nu este însă un precedent. 11 țări din UE au prevederi similare care permit tribunalelor dintr-o anumită țară să-i judece pe autorii crimelor de război, genocid sau crime împotriva umanității, indiferent de locul în care respectivele acte au fost comise și indiferent de naționalitatea presupușilor autori sau victime.

De asemenea, Croația cere garanții privind accesul minorității croate în Parlamentul de la Belgrad. În prezent, reprezentarea minorităților nu este asigurată. Accesul în Parlament se face pentru toți candidații prin atingerea pragului electoral de 5%. În funcția de prezența la vot, pentru a ajunge la 5% este nevoie de votul a 15.000 până la 30.000 de alegători.

Potrivit Recensământul din 2011, din circa șapte milioane de cetățeni aproape 58.000 sunt membri ai minorității croate.

Comunicare prin media

Blocarea deschiderii capitolelor de negociere nu este ceva nou în regiune. Slovenia a făcut acest lucru în cazul Croației din cauza unei dispute privind frontiera dintre cele două țări.

Relațiile sârbo-croate au devenit tensionate în contextul crizei refugiaților care a izbucnit la sfârșitul verii trecute.

Liderul Alianței Democrate a Croaților din Voivodina, Tomislav Zigmanov, a declarat, pe 5 aprilie, că, de mai bine de șase luni, între Serbia și Croația nu există niciun fel de cooperare, iar reprezentanții celor două state comunică prin intermediul mass-media.

Zigmanov le-a spus reporterilor că vrea să creadă că de vină pentru această situație este campania electorală din Serbia. Tensionarea relațiilor ar mai putea fi provocată în ultimul timp și de achitarea ultranaționalistului sârb Vojislav Seselj de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. Seselj era acuzat pentru crime de război și crime împotriva umanității pentru rolul său în timpul războaielor care au dus la dezmembrarea fostei Iugoslavii, la începutul anilor '90. 

"Relațiile sârbo-croate sunt mult mai complexe si va fi nevoie, probabil, de 70 de ani pentru a stabili o cooperare cum este cea dintre Serbia și Ungaria", a mai spus Tomislav Zigmanov.