Climatul pozitiv înregistrat în ultimele luni între Grecia și Turcia riscă să fie sacrificat pe altarul campaniilor electorale din cele două țări, deoarece amenințările au încetat, dar suspiciunea rămâne.

Relațiile greco-turce devin, încet-încet, dar periculos, un subiect abordat de la tribunele electorale cu precădere la Ankara, dar și la Atena, pe măsură ce cele două țări se apropie de data scrutinului, pe 14 mai în Turcia și pe 21 mai în Grecia, comentează publicația elenă To Vima.

Turcia a făcut deja primul pas prin declarații care au confirmat că, deși în ultimele luni climatul dintre cele două țări s-a schimbat, pozițiile au rămas aceleași, dând dreptate celor care s-au declarat suspicioși de la început și și-au exprimat rezervele.

 Ankara vorbește din nou despre „insulele contestate” ale Greciei

Pentru cei care privesc cu calm situația, absența acțiunilor provocatoare turcești pe teren, în condițiile în care survolurile și încălcările ilegale ale spațiului aerian grecesc de către Turcia continuă să fie zero, este extrem de importantă, chiar dacă vocile naționaliștilor de la Ankara, precum ziarul Aydinlik, îl critică pe Erdogan pentru faptul că aeronavale turcești nu mai zboară peste Marea Egee.

Ministrul turc de externe, Mevlüt Çavușoğlu, a fost cel care a făcut primul pas spre reconfirmarea pozițiilor Turciei, vorbind din nou despre „insule contestate” și făcând referire la o serie de dispute dintre Grecia și Turcia pentru care cele două țări ar trebui să caute o soluție la pachet la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a ridicat în slăvi memorandumul turco-libian ca fiind un succes diplomatic pentru Ankara, un memorandum pe care Grecia îl consideră invalid (întrucât memorandumul prevede delimitarea platoului continental între Turcia și Libia fără a ține cont și de celelalte țări din regiune n.trad.), iar ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a reamintit că trebuie să existe o împărțire corectă a Mării Egee.

Totuși din retorica turcească lipsește tonul amenințător care a dominat în perioada precedentă, iar Ankara nu încetează să invoce „climatul bun” și să reamintească solidaritatea manifestată de Atena în perioada tragicelor cutremure care au lovit Turcia. Solidaritate pe care, după cum a subliniat Nikos Dendias în repetate rânduri, Grecia nu a manifestat-o din interese ascunse și nici nu așteaptă ceva în schimb.

În realitate, nici Atena, nici Ankara nu sunt pregătite pentru nicio rundă de dialog, înainte de alegeri, însă momentul propice pentru acest dialog riscă să fie sacrificat pe altarul campaniilor electorale și al polarizării, chiar dacă nu s-ar ajunge din nou la acțiunile extreme din perioada de dinaintea cutremurelor devastatoare din Turcia. Și astfel climatul bun rămâne fragil, din moment ce nimeni nu îl poate exploata în timpul campaniilor electorale. 

Atena menține tonurile joase

La rândul ei, Atena menține, în mod evident, un ton mai scăzut. Premierul Kyriakos Mitsotakis afirmă că este în continuare rezervat, chiar dacă recunoaște că există o detensionare a relațiilor. Ministrul grec de externe, Nikos Dendias, la rândul său, nu încetează să sublinieze că trebuie păstrat „climatul bun”, precizând acest lucru și în comunicatele date de Ministerul afacerilor externe ca urmare a declarațiilor unor oficiali turci.

Relațiile greco-turce continuă să lase impresia unei căsătorii forțate în care chiar dacă certurile au încetat după sprijinul arătat de o parte celeilalte într-o perioadă dificilă, problemele rămân și la fel și suspiciunea, chiar dacă în umbra diplomației cutremurelor, amenințările au fost reduse la tăcere.

Dar „divorțul” în geografie nu este o opțiune. Țările „aliate” care spun că vor soluții nu sunt în măsură să arate vreo cale și așteaptă rezultatul alegerilor din cele două state. Pentru SUA, important este să nu existe fisuri în NATO atâta timp cât durează războiul din Ucraina. Și de aici și dorința de a exista liniște în relațiile greco-turce, chiar dacă asta înseamnă ca lucrurile să treneze.

Sursa: RADOR