Actualul președinte Luis Abinader a anunțat, de fapt, că vrea să grăbească construcția unui zid la graniță, cu obiectivul de a limita afluxul de haitiani și de a evita răspândirea razei de acțiune a bandelor armate. Chiar și principalul adversar, Leonel Fernández, consideră că este "o necesitate", conform publicației Il fatto quotidiano.

Republica Dominicană și Haiti împart insula Hispaniola, la sud-estul Cubei, dar se află în condiții economice radical diferite. PIB-ul dominican pe persoană este de șase ori mai mare decât cel haitian, 8.700 de dolari față de 1.300 de dolari, datorită mai ales investițiilor legate de turism, unul dintre sectoarele motrice ale economiei de la Santo Domingo.

Uciderea fostului președinte haitian Jovenel Moïse în iulie 2021 a contribuit la înrăutățirea situației într-o țară deja traumatizată de cutremurul epocal din 2010, care a provocat peste 230.000 de victime.

Guvernul interimar al lui Ariel Henry nu a reușit, apoi, să stăpânească extinderea grupurilor armate, ceea ce l-a forțat să demisioneze în așteptarea ca un consiliu de tranziție să convoace noi alegeri cât mai curând posibil. Creșterea violenței chiar și în afara capitalei Port-au-Prince a dus la strămutarea a 350.000 de persoane și la o creștere a migrației către vecinul hispanic. 

Un sondaj realizat de Greenberg în ziarul "Diario Libre" arată că 62% dintre dominicani consideră imigrația o problemă, în timp ce 79% susțin pe deplin decizia de a închide frontiera cu Haiti.

Astăzi, peste un milion de haitiani trăiesc în țară, dintr-o populație totală de 11 milioane de locuitori: "Primul element care afectează opinia publică este cel al securității legat de extinderea bandelor criminale, apoi este impactul migrației și efectul pe care îl poate avea asupra economiei, de exemplu asupra turismului", spune Tiziano Breda, Associate Analysis Coordinator pentru America Latină în cadrul Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED).

Însă, promisiunea construirii zidului de-a lungul celor 392 de kilometri de graniță a fost deja anticipată de alte măsuri, precum creșterea deportărilor forțate, care au ajuns la 225.000 numai în 2023. 

Printre aceștia se numără și Rolandere Seraphin, un haitian de 28 de ani care lucrează ca electrician și mecanic de când avea 14 ani. Deportat de două ori, s-a întors ilegal în Republica Dominicană la cei doi copii ai săi, de cinci și șase ani. "A doua oară eram pe bicicletă. O dubiță mi-a lovit cauciucul și am căzut la pământ. Apoi, o persoană m-a prins de guler. Am crezut că vrea să mă ajute, dar m-a urcat înăuntru. Erau șase persoane, inclusiv doi copii", povestește.

"Nu era apă, nici mâncare, acum deportările au devenit mai violente", adaugă el. Seraphin și-a petrecut 18 ani din viață în Republica Dominicană, fără să poată obține vreodată cetățenia.

Este soarta multor haitieni, mai ales după decizia Curții Constituționale care în 2013 a aplicat retroactiv, începând cu 1929, retragerea naționalității din cauza presupuselor nereguli în statutul migrator, făcând din țara caraibică națiunea cu cel mai mare număr de apatrizi din toată emisfera vestică. O condiție definită de unii observatori drept "genocid civil", pe care procesul de naturalizare început anul următor, nu a putut să o remedieze. Ministerul de Interne dominican a continuat, apoi, să refuze reînnoirea permiselor de ședere pentru peste 200.000 de haitieni, inclusiv însuși Seraphin. 

"Sunt zeci de mii de haitieni, inclusiv cei de a doua și a treia generație, care încă nu se bucură de cetățenie și drepturi depline. Prin urmare, sunt marginalizați și în condiții de vulnerabilitate majoră", spune Breda.

Acest lucru este demonstrat de un raport al asociației End Child Prostitution, Pornography and Trafficking, unde Republica Dominicană este una dintre principalele destinații pentru turismul sexual cu minori, care implică în principal haitieni cu vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani și atrage și clienți din Italia. Mulți alții sunt, în schimb, destinați industriei zahărului, susținută de un sistem de forță de muncă low-cost bazat pe exploatarea intensivă a muncitorilor haitieni, care sunt șantajați din cauza statutului lor ilegal și a riscului expulzării. 

50% dintre dominicani consideră că Abinader, liderul Partidului Revoluționar Modern, este cel mai potrivit pentru a gestiona problema migrației. Dar procentul crește până la 67% în unele sondaje din cauza intențiilor de vot, rezultat care ar favoriza o victorie a președintelui în funcție în primul tur.

Fernández, fost președinte timp de două mandate și șef al Fuerza del Pueblo, încearcă să-l depășească, promovând retragerea vizelor și sprijinind construirea zidului, dar mulți nu-l iartă că nu a făcut acest lucru în trecut. "Cu câțiva ani în urmă, multor oameni nu le plăcea", a spus el la un eveniment public. 

"Există un consens în a nu propune politici înclinate către primirea migranților, pentru că cred că la nivelul opiniei publice interne acest lucru ar avea cu siguranță consecințe nefavorabile la nivel electoral", explică Breda. Confruntată cu deportările forțate, Republica Dominicană a fost criticată de Națiunile Unite pentru practici care încalcă drepturile omului.

Abinader, însă, continuă să acuze comunitatea internațională de lipsă de sprijin și refuză cererile de a înființa tabere de refugiați pe teritoriul dominican, argumentând că Haiti poate folosi insulele Gonâve și Tortuga. Între timp, de îndată ce consiliul de tranziție a preluat conducerea guvernului interimar al lui Henry, Statele Unite au reluat zborurile de repatriere către Haiti, unde peste 27.000 de persoane au fost deportate în timpul președinției lui Joe Biden. 

Abinader a promis nu numai că va grăbi construcția zidului de la frontieră, ci și că îl va finaliza, dacă va fi reales. O abordare care îi lasă pe oamenii ca Seraphin fără speranță, nevoiți să fie mereu în alertă de teamă să nu mai fie deportați: "Dacă cineva poate fugi, fuge. Dar există situații în care nu poți face asta. Niciun guvern nu răspunde pentru noi și, tocmai, din acest pot face ce vor cu noi". 

 SURSA: RADOR RADIO ROMÂNIA