"Cele mai importante vor fi alegerile prezidențiale din Statele Unite din noiembrie, deoarece revenirea lui Trump la putere ar putea provoca turbulențe mari pentru Europa. NATO va fi înghețată, sau cel puțin participarea americană la aceasta nu va fi vizibilă. Ajutorul acordat Ucrainei va fi probabil oprit, iar Trump se va apropia poate de Putin și Erdogan”, a comentat Vesela Cerneva, director adjunct al Consiliului European pentru Politică Externă și director al biroului din Sofia, într-un interviu acordat Mediapool despre viitoarele alegerile cheie din diferite părți ale lumii în 2024.

Reporter: Doamna Cerneva, în 2024 vor avea loc alegeri parlamentare și/sau prezidențiale în aproape 40 de țări. Despre care dintre ele putem spune că sunt cele mai importante având în vedere ordinea internațională instabilă și de ce?

Vesela Cerneva: Într-adevăr, ordinea internațională se află într-o perioadă de transformare și de aceea este din ce în ce mai important pentru noi europenii să urmărim ceea ce se întâmplă în lume. Există o răspândire orizontală din ce în ce mai mare a tot felul de oportunități de influență: comercială, militară, prin intermediul valurilor de refugiați. Prin urmare, acest tip de multipolaritate, care pentru Europa este mai degrabă un lucru vechi și uitat, este greu pentru a ne orienta. Cele mai importante vor fi alegerile prezidențiale din Statele Unite din luna noiembrie, deoarece revenirea lui Trump la putere ar putea provoca tulburări majore în Europa. Vor fi alegeri în țări precum Indonezia și India, două mari democrații care își vor crește din ce în ce mai mult influența asupra ordinii mondiale. Ca exemplu, putem da rolul Indiei care, în timpul Războiului Rece a fost mai degrabă o țară neutră, cu relații apropiate de URSS, iar astăzi se reorientează ca actor independent în raport cu conflictul dintre SUA și China. India a stat deoparte legat de războiul Rusiei în Ucraina și, profitând de sancțiunile împotriva Federației Ruse, a început să importe energie rusească foarte ieftină. Este foarte important care va fi rolul Indiei în viitor.

Alegerile pentru Parlamentul European sunt de asemenea importante și pentru că, prin ascensiunea extremei drepte, acestea vor crea un mediu mai dificil, mai ales în ceea ce privește politicile globale: climă, migrație, reglementarea inteligenței artificiale, tema discursului instigator la ură și alte probleme care îi privesc direct pe cetățenii europeni.

De asemenea, vor avea loc alegeri în cel puțin 10 țări europene, inclusiv în Austria. Nu trebuie să pierdem din vedere nici alegerile din Marea Britanie, deoarece aproape sigur vor aduce o schimbare la guvernare. Conservatorii sunt foarte jos în sondajele de opinie. Revenirea laburiștilor nu înseamnă că decizia privind Brexit va fi schimbată, deoarece acest lucru este imposibil în prezent, dar în orice caz dialogul cu Europa va fi intensificat, mai ales în domenii legate de comerț, cooperare științifică și tehnică și apărare. Dezvoltarea apărării europene, în special cu o posibilă revenire a lui Trump la Casa Albă, va fi foarte influențată de politica de apărare britanică.

Reporter: Deocandată, preferințele electorale din SUA sunt în favoarea lui Donald Trump. Există ceva care l-ar putea împiedica să câștige alegerile prezidențiale?

Vesela Cerneva: Să nu ne grăbim. Un an este o perioadă foarte lungă în politică, se pot întâmpla multe. În plus, ambii candidați nu sunt la prima tinerețe și nimeni nu poate oferi garanții cu privire la sănătatea lor. Se pare că șansele lui Trump, deocamdată, par a fi mai bune decât cele ale lui Biden. Cu toate acestea, până la alegeri se pot întâmpla multe lucruri. Ar putea exista o schimbare a tonului privind modul în care americanii percep starea economiei țării, deoarece acesta este cel mai mare subiect la toate alegerile americane. De asemenea, s-ar putea să vedem și pași juridic, care să restricționeze participarea lui Trump în această cursă. Există și circumstanțe externe, cum ar fi războiul din Gaza, pentru că nu-l ajută acum pe Biden, dar o soluționare abilă acolo poate fi în favoarea lui. Lumea se mișcă prea repede pentru a prezice ce se va întâmpla în noiembrie.

Reporter: Care și cât de mari ar fi schimbările în ordinea internațională dacă Trump totuși ar câștiga alegerile din SUA? Cum vor arăta relațiile dintre Europa și SUA într-un astfel de scenariu?

Vesela Cerneva: Joe Biden este probabil ultimul președinte american pro-european, deoarece el este activ politic încă din timpul Războiul Rece și importanța Europei pentru SUA este ceva ce el nu a pus la îndoială. În acest sens, primul mandat al lui Trump a fost un mare șoc pentru mulți oameni din Europa, deoarece el a introdus rapid taxe suplimentare pentru anumite bunuri europene, a fost ostil față de Uniunea Europeană și disprețuitor față de NATO, a încercat să facă mișcări bruște și riscante cu privire la Balcanii de Vest.

Dacă în primul său mandat a testat instrumentele puterii prezidențiale, eventuala lui revenire ar face aceste schimbări de putere mult mai profunde, pentru că echipa sa știe deja ce și cum trebuie să se schimbe pentru a face o curățare temeinică a instituțiilor americane. Vom vedea rezultatele polarizării din America într-o epurare care va transforma SUA pentru mulți ani de acum încolo. O putere exercitată pentru răzbunare nu poate avea rezultate bune pe termen lung. Din perspectivă europeană, putem spune că mai multe lucruri se vor întâmpla automat. NATO va fi înghețată, sau cel puțin participarea americană la ea nu va fi vizibilă. Ajutorul Ucrainei probabil se va opri, iar Trump probabil se va apropia mai mult de Putin și Erdogan, ceea ce va fi periculos pentru regiunea Mării Negre, având în vedere toate consecințele negative ale unui avantaj rusesc în război. Trump își va relua cu siguranță războiul comercial cu Europa și va părăsi discuțiile globale privind clima, ceea ce înseamnă că un mare obiectiv al umanității nu va fi îndeplinit. În unele politici, Biden și Trump se aseamănă, în ciuda formării lor diferite. De exemplu, așteptările lui Biden ca Europa să aibă grijă de propria sa apărare și să nu se bazeze pe Statele Unite să investească în apărarea sa. Acest lucru va fi și pe agenda lui Trump.

Reporter: Ați atins subiectul războiului din Ucraina și posibila suspendare a sprijinului dacă Trump câștigă. La ce ne putem aștepta de fapt de la evoluția războiului? Există o posibilitate de negocieri și de încheiere a conflictului?

Vesela Cerneva: Negocieri pot avea loc doar dacă Putin decide să negocieze, iar acest lucru nu pare să se întrevadă în acest moment. În ultima perioadă, Rusia a lansat câteva sute de rachete pe zi, ca să nu uităm nici sutele de drone. Vedem multe victime civile, iar acest lucru nu pare a fi o dorință de a negocia. În conferința sa de presă de câteva ore, Putin a spus clar că vrea să continue lupta și că vrea să-și ducă la bun sfârșit revanșa imperialistă.

În opinia mea, singura modalitate de a avea pace este creșterea sprijinului pentru Ucraina și stabilizarea integrității teritoriale a acesteia. O pace temporară ar permite Rusiei doar să se regrupeze tactic, ducând la următorul război și mai mare. În ceea ce privește țările europene, cu siguranță vor economisi mult efort și bani dacă vor acorda ajutorul necesar la timp.

Reporter: Care sunt scenariile cu privire la evoluța războiului Israelului împotriva Hamas – conflictul se apropie de sfârșit sau se extinde în tot Orientul Mijlociu?

Vesela Cerneva: Cred că acest conflict încă se menține pe axa Israel-Palestina. Vedem și o mare presiune internațională pentru ca activismul regional să nu alimenteze conflictul din Liban. Măsurile de izolare par să funcționeze. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a început să vorbească din ce în ce mai mult despre o soluție palestiniană a conflictului și despre posibilitatea întăririi statului palestinian. Dacă comunitatea internațională începe să introducă mai mult capital politic în acest tip de decizii, poate că aceasta va fi calea de ieșire din acest conflict.Cu toate acestea, vedem că Lavrov face tururi deschise în regiune, testând posibile următoare puncte fierbinți și conflicte pentru a distrage atenția Occidentului de la războiul din Ucraina. Alții fac la fel, dar nu atât de deschis. Pentru mine, pur strategic, cele două războaie sunt legate, iar eforturile într-unul nu ar trebui să fie în detrimentul celuilalt.

Nu trebuie să uităm nici elementul energetic. O scădere a prețului petrolului este mai probabilă în timp de pace, când domină diplomația și negocierile. Prețul scăzut al petrolului nu este profitabil pentru Kremlin, deoarece trezoreria lor se golește prin sancțiunile europene. Nu doar discuțiile din cadrul OPEC+, ci și incitarea la tensiuni regionale joacă un rol în creșterea prețurilor transportatorilor de energie.

Reporter: Un nou orizont se întrevede și pentru Europa cu viitoarele alegeri europene din iunie. Se va schimba echilibrul în Parlamentul European și care vor fi cele mai importante subiecte ale agendei publice a Uniunii?

Vesela Cerneva: Marea amenințare dinaintea alegerilor anterioare din 2019 a fost că forțele antieuropene vor domina parlamentul și, prin urmare, vor face Uniunea Europeană imposibil de guvernat. Aceasta s-a dovedit a fi o teamă nejustificată. În acest moment, vedem din nou previziuni că extrema dreaptă va crește după alegerile europene. În momentul de față, însă, ambiția lor nu este să distrugă Uniunea, ci să o schimbe din interior și să o facă mai degrabă o piață liberă decât un spațiu de solidaritate și ajutor reciproc.

Pentru țări precum Bulgaria, care se bazează pe fonduri europene și pe asistența de la UE în diverse probleme precum migrația, libertatea presei și ordinea de drept, pierderea într-un astfel de scenariu va fi mare.

Reporter: Ce ar reprezenta acest tip de pas înapoi? Europa națiunilor sau revenirea la Comunitatea Economică Europeană (CEE)?

Vesela Cerneva: Este prea speculativ să conferim un contur clar acestei idei, dar ar trebui să remarcăm că, așa cum extrema stângă și extrema dreaptă se unesc într-o agendă eurosceptică, astfel forțele pro-europene vor trebui să se unească și vor trebui să facă o campanie puternică. Nu va fi ușor de explicat oamenilor de ce ar trebui să iasă la vot la aceste alegeri și, în cele din urmă, ce fel de UE vom avea în următoarele decenii se va decide în următorii câțiva ani, deoarece Uniunea se confruntă cu mai multe teme importante.

Pe tema migrației, există deja destul de multe propuneri și soluții, dar un alt subiect mare va fi inteligența artificială. Cum participă Europa la marile schimbări tehnologice, cum se adaptează societățile noastre la ele? Sunt ele o oportunitate sau o amenințare? Uniunea Europeană nu va avea sens dacă nu produce valoare adăugată pentru cetățenii săi, iar până acum marea valoare adăugată a fost puterea de piață și posibilitatea ca vocea Uniunii să fie mai puternică decât cea a oricărui stat membru luat individual. După cum spune președintele Consiliului European pentru Relații Externe, Carl Bildt: „UE este formată din țări mici și din acelea care încă nu au înțeles că sunt mici”. Dacă noi încercăm să ne descurcăm singuri în această lume complexă, nu vom reuși. Uniunea trebuie să se privească pe ea însăși dintr-un punct de vedere strategic. Ne putem apăra, cum să ne bazăm mai puțin pe terțe state, cum să avem grijă de propria noastră securitate în ceea ce privește energia, comerțul, tehnologia și chiar atacurile hibride.

Reporter: Și ce atenție se va acorda integrării Balcanilor de Vest pe fondul războiului din Ucraina, tranziției ecologice și tuturor celorlalte subiecte pe care le-ați menționat? Există pericolul ca extinderea Uniunii să rămână în plan secund?

Vesela Cerneva: Cred că cele două lucruri sunt legate. Ideea de reformă și regândire a UE în lumea nouă, mai complexă, este legată de cea privind extinderea. Nu va suna serios pentru UE să susțină că se percepe strategic dacă nu se extinde, pentru că tocmai securitatea și stabilitatea sa vor depinde de securitatea și stabilitatea periferiei sale. Negocierile de aderare cu Ucraina ar putea pune în mișcare întregul proces de extindere. Balcanii de Vest au fost obișnuiți cu faptul că orice ar face, vor avea mereu relații cu UE, ceea ce le va aduce niște fonduri. Sper că includerea Ucrainei, care este foarte ambițioasă în acest proces, va reda convingerea că Balcanii de Vest pot progresa și că eforturile merită, chiar dacă dau roade pe termen lung.

Reporter: Uneori, însă, se pune întrebarea nu dacă Balcanii de Vest pot, ci dacă vor să facă parte din UE?

Vesela Cerneva: Așa este. Dacă ne uităm la sondajele de opinie din Serbia, vom vedea că doar 1/3 dintre sârbi spun că țara lor ar trebui să facă parte din UE. Acesta este rezultatul unei politici de informare a statului și al atitudinii față de Uniune și regulile acesteia la cel mai înalt nivel de stat. Îndoielile exprimate de delegația OSCE în timpul alegerilor în Serbia cu privire la neregulile majore de la Belgrad și din alte părți vor deveni un alt obstacol pentru apropierea Serbiei de UE. Cum negociezi cu o țară a cărei conducere nu respectă regulile și a cărei societate se îndoiește de însăși valoarea de a fi membru al UE.

Reporter: Ați vorbit de mai multe ori de securitatea și apărarea Uniunii Europene. O astfel de idee se discută încă de la începutul integrării europene. Cu ani în urmă, președintele francez Macron a ridicat și el acest subiect. Ne putem gândi la o armată europeană comună în viitorul apropiat sau îndepărtat?

Vesela Cerneva: Cred că această idee este prea ambițioasă. Trebuie să începem cu ceea ce este posibil, și anume ideea unei mai bune coordonări între industriile europene de apărare, deoarece acestea sunt coloana vertebrală a capabilităților europene. În acest sens, există mai multe inițiative și fonduri care ar trebui să sprijine dezvoltarea comună și producția de tehnologii militare, investiții dintr-o țară în alta. Acest lucru este imperativ necesar nu numai din perspectiva războiului din Ucraina, ci și din perspectiva capacităților țărilor europene. Până în prezent, o mare parte a echipamentului militar pe care europenii îl cumpără nu este european. În acest fel, este dificil să se creeze o bază stabilă pentru o apărare europeană autentică.

Desigur, nu trebuie să uităm că NATO este fundamentul planificării și operațiunilor militare strategice și, înarmați cu acești doi piloni, europenii ar trebui să poată face un pas înainte și să-și dezvolte gândirea pentru o apărare și securitate europeană comună. Acest lucru ar necesita mult mai multă ambiție politică decât există în prezent.

Reporter: Care sunt factorii care vor influența cel mai puternic acceptarea Bulgariei în Schengen și cu frotierele terestre, după ce Bulgaria a fost primită doar aerian și martim?

Vesela Cerneva: Nu există „Schengen terestru” și nu consider că Bulgaria a fost parțial acceptată. Din punct de vedere al dreptului european, Bulgaria este membră a spațiului Schengen și a implementat toate documentele și reglementările care constituie acest spațiu. În această etapă, Austria împiedică Bulgaria și România în ceea ce privește frontierele terestre, dar eu sper că după alegerile din Austria, această problemă să se rezolve relativ rapid.

Bulgaria se află la masa acordului Schengen, participă la discuție ca toți ceilalți membri și trebuie să învețe să se folosească de dreptul său de vot și de inițiativă, pe care acesta le oferă. Inițial, cel mai mare beneficiu pentru noi va fi primirea mai multor reprezentanți Frontex (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă) la frontierele bulgare, care sunt externe ale spațiului Schengen, precum și asigurarea acestora cu mult mai multe resurse, echipamente și expertiză, ceea ce va fi bine nu numai din punct de vedere al migrație, dar și al contrabandei și al importului ilegal de tot felul de mărfuri.

Reporter: Cine va avea un cuvânt greu cu privire la deschiderea frontierelor terestre - Consiliul UE sau Comisia Europeană?

Vesela Cerneva: Deciziile în cadrul Acordului Schengen sunt luate de statele membre.

Reporter: În ce măsură UE și NATO ne percep ca pe un partener de încredere pe fondul pozițiilor pro-ruse ale președintelui Rumen Radev, al diviziunii publice din ultimii ani și al unui posibil rezultat bun al formațiunii „Renașterea” la alegerile europene?

Vesela Cerneva: Faptul că Bulgaria este pe cale de a fi complet independentă de Rusia este vizibil. Se remarcă și capacitatea actualului guvern, oricât de dificil ar fi, de a lua decizii importante pe termen lung precum schimbări constituționale, poziții în privința Ucrainei, modernizarea armatei bulgare, care a fost de asemenea dependentă de armamentul sovietic. Aceștia sunt pași care se remarcă și schimbă modul în care țara este este privită atât din exterior, cât și din interior.

Bulgaria este din ce în ce mai importantă nu numai datorită apropierii de războiul din Ucraina, ci și pentru că se află la această răscruce de drumuri și este aproape atât de Balcanii de Vest, cât și de Orientul Mijlociu. Acest lucru face ca țara noastră să fie un loc la care se uită din ce în ce mai mulți oameni. Trebuie să fim conștienți de faptul că nu numai partenerii, ci și neprietenii noștri ne urmăresc cu atenție și sunt gata să investească în întoarcerea țării noastre pe traiectoria instabilității, a guvernelor interimare, a soluțiilor fragmentate, a statului blocat. Aceasta este o bătălie care are multe faze și va continua în lunile și anii următori.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA