Votul "Nu" a fost pronunțat împotriva măsurilor cerute de creditorii externi, în timp ce "Da" era în favoarea acestora.

Rezultatele oficiale au fost date publicității de Ministerul Afacerilor Interne de la Atena, după numărarea în proporție de 100% a voturilor. Opozanții măsurilor de austeritate au sărbatorit în strada la Atena rezultatul votului. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, iar începand din 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plata.

Premierul Alexis Tsipras a reacționat la aproape 5 ore de la închiderea urnelor, anunțând că dorește reluarea negocierilor cu instituțiile internaționale. Tsipras cere însă ca la eventualele noi negocieri să se țină cont de rezultatul referendumului și a insistat că "Putem avea o soluție viabilă doar dacă restructurăm datoria." Sigmar Gabriel, ministrul german al Economiei și vice-cancelar, consideră însă că orice noi negocieri cu Grecia privind un nou acord de asistentă financiară sunt "greu de imaginat". Presedintele Consiliului European, Donald Tusk, a convocat un summit extraordinar al zonei euro pentru marți, 7 iulie, la ora 16:00. 

Premierul Tsipras, care și-a îndemnat compatrioții să voteze "Nu", a transmis duminică seară un mesaj televizat în care a făcut apel la "unitate" și a promis — la fel ca înainte de referendum — că va încerca să obțină un acord mai favorabil din punct de vedere social, aluzie la măsurile de austeritate cuprinse în propunerile respinse prin acest referendum.


El a admis că prioritatea absolută este acum sistemul bancar aflat în criză de lichidități, situație care a impus închiderea băncilor și impunerea de restricții asupra mișcărilor de capital, limitând retragerile zilnice de numerar la 60 de euro de persoană pe zi.


Deși guvernul de la Atena a anunțat că dorește reluarea imediată a negocierilor cu creditorii internaționali și un acord cât mai repede posibil, responsabilii acestor instituții, UE și FMI, încă nu s-au pronunțat.


În ultimele sale contra-propuneri înaintate creditorilor, Tsipras a cerut un nou împrumut de 30 de miliarde de euro pe doi ani, în cadrul Mecanismului European de Stabilitate (ESM), și o înțelegere asupra spinoasei datorii externe a Greciei, adică o nouă restructurare a acestei datorii.


Grecia a beneficiat în anul 2012 de o reducere cu 107 de miliarde de euro a datoriei externe și, în plus, a primit în ultimii patru ani împrumuturi în valoare de 220 de miliarde de euro în cadrul a două programe succesive de asistență financiară. Al doilea program a expirat marți, când Grecia a intrat practic în incapacitate de plată, neachitând Fondului Monetar Internațional o tranșă în valoare de 1,6 miliarde de euro. Grecia trebuie să ramburseze și Băncii Centrale Europene, pe 20 iulie, o altă tranșă de împrumut de 3,5 miliarde de euro.


Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).


Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăți. Actuala situație nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria țării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăți tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar șansele unei intervenții europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăți doar pentru că Fondul Monetar Internațional oferă unei țări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situației. Practic însă, piețele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deține recordul privind amploarea unei incapacități de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenței unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.