Rivalitate franco-rusă în Africa
Din Etiopia, Serghei Lavrov îi invită pe africani să nu susțină o lume condusă de occidentali. Din Benin, Emmanuel Macron a acuzat Rusia că este "una din ultimele puteri imperiale coloniale" și că duce o nouă formă de "război hibrid" în lume.
Ministrul rus al afacerilor externe a chemat la Addis-Abeba țările în curs de dezvoltare să nu susțină o lume condusă de Statele Unite, avertizându-le că ar putea fi următoarele care să sufere de pe urma mâniei americane, relatează Le Monde.
"Noi trebuie să decidem dacă dorim o lume unde un Occident [...] înfeudat total Statelor Unite [...] estimează că are dreptul să decidă când și cum să-și promoveze propriile interese fără a respecta dreptul internațional", a declarat Serghei Lavrov.
El se adresa unei audiențe de diplomați majoritar africani la ambasada Rusiei în Etiopia, ultima etapă a unui mini-turneu african care l-a dus și în Egipt, Congo-Brazzaville și în Uganda.
În timpul șederii sale de circa 20 de ore la Addis-Abeba, sediul Uniunii Africane (UA), Lavrov a stat de vorbă cu omologul său etiopian, Demeke Mekonnen, care este și viceprim-ministru. Dar nu s-a întâlnit cu niciun reprezentant al UA, oficial din cauza unor incompatibilități de agendă.
"Occidentul a creat un sistem bazat pe anumite principii: economie de piață, concurență loială, inviolabilitatea proprietății private, prezumția de nevinovăție... Toate aceste principii au fost aruncate la gunoi când a fost vorba să facă ce li se părea necesar pentru a pedepsi Rusia", a explicat Lavrov.
"Și nu am nici cea mai mică îndoială că, dacă va fi nevoie, nu vor ezita să facă la fel cu oricare altă țară care [...] i-ar enerva într-un fel sau altul".
"Legea celui mai puternic"
Potrivit șefului diplomației ruse, "trecem printr-o perioadatorică foarte importantă, o perioadă în care vom decide toți în ce univers vom trăi, pentru copiii și nepoții noștri: un univers bazat pe carta Națiunilor Unite [...] sau o lume în care domină dreptul bazat pe forță, legea celui mai puternic".
El a negat că Rusia, din cauza intervenției în Ucraina, ar fi răspunzătoare pentru actuala creștere a prețurilor alimentare și ale energiei, resimțită dur în Africa, invocând în special pandemia de Covid-19 și politicile de tranziție energetică din Statele Unite și din Europa.
"Da, situația din Ucraina are un efect adițional negativ asupra piețelor alimentare. Dar nu din cauza operațiunii speciale ruse în Ucraina, mai curând din cauza reacției absolut inadecvate a Occidentului, care a anunțat sancțiuni și a destabilizat disponibilitatea de hrană pe piețe", a susținut el.
Macron consideră că Rusia este o "putere imperială colonială"
Președintele francez Emmanuel Macron și-a încheiat joi turneul în Africa, în Guineea-Bissau, unde s-a întâlnit cu președintele Umaro Sissoco Embalo, pentru a vorbi în special despre securitatea în Sahel. În Benin, cu o zi mai înainte, președintele francez a acuzat Rusia că este "una din ultimele puteri imperiale coloniale", în timp ce ministrul rus al afacerilor externe își încheia și el un mini-turneu în mai multe țări africane, comentează FRANCE 24.
Cu o zi mai înainte, în Benin - o fostă țară colonizată de Franța -, Emmanuel Macron a acuzat Rusia că este "una din ultimele puteri imperiale coloniale" și că duce o nouă formă de "război hibrid" în lume.
Președintele francez nu încetează să ridice tonul împotriva politicii lui Vladimir Putin, afirmând că "atunci când spui lucruri și încerci să le caracterizezi", "îți asiguri mijloacele" ca să faci presiune asupra evenimentelor.
De la sosirea sa în Africa, el și-a înmulțit criticile față de Moscova, în vreme ce, în același timp, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, era și el în turneu african pentru a afirma atașamentul său față de acest continent.
"Rusia este una din ultimele puteri imperiale coloniale" când decide "să invadeze o țară vecină (Ucraina), pentru a-și apăra interesele acolo", a afirmat Emmanuel Macron într-o conferință de presă cu omologul său din Benin, Patrice Talon, la Cotonu. "Vorbesc pe un continent (Africa) care a suferit din cauza imperialismelor coloniale", a ținut el să sublinieze.
La Yaunde, apoi la Cotonu, președintele francez a căutat să avertizeze capitalele africane împotriva "noului tip de război hibrid" pe care îl duce Moscova, care "a decis că informația, energia și alimentația sunt instrumente militare puse în serviciul" războiului din Ucraina. Marți, el denunțase răspicat "ipocrizia", extinsă "în special pe continentul african", care constă în a nu recunoaște clar că Rusia comite "o agresiune unilaterală" în Ucraina "pentru că există presiuni diplomatice".
Răspunzând, la distanță, Serghei Lavrov a afirmat în Uganda că Rusia nu este răspunzaoare pentru "crizele de energie și de produse alimentare", denunțând "o campanie foarte zgomotoasă în jurul acestui lucru".
Rusia este țintită de Emmanuel Macron pentru activismul său în Africa, în special prin intermediul grupului paramilitar Wagner, care vine, potrivit lui, în sprijinul puterilor politice slăbite care au dificultăți să-și asume responsabilitatea sau a unor junte ilegale", în Africa Centrală și în Mali.
Parisul și noul "partenariat câștigător pentru ambele părți"
Dimpotrivă, președintele francez își promovează noua viziune despre relațiile dintre Franța și Africa, prezentând Beninul ca pe o țară test a acestei voința de a stabili un "partenariat câștigător-câștigător".
Relațiile cu Parisul "sunt lipsite de complexe și eliberate de apăsările trecutului", s-a felicitat președintele din Benin, arătând complicitatea stabilită cu omologul său francez.
Principalul factor al acestei îmbunătățiri este legat de restituirea de către Franța a 26 de opere din tezaurul regal de la Abomey (sud), capitala Regatului Dahomey, care fusese jefuit în 1892 de trupele coloniale franceze.
"Aceste restituiri au schimbat imaginea Franței arătând că este posibil sa stabilim o relație de la egal la egal și să alungăm sentimentul locuitorilor din Benin că francezii au în continuare un complex de suoperioritate", explică José Pliya, consilier pentru patrimoniu al lui Patrice Talon.
După ce a vizitat expoziția acestui tezaur la Cotonu, Emmanuel Macron a dat asigurări că acest proces va continua, Beninul dorind revenirea în țară a altor opere simboloce, ca sculptura Zeului Gou, deținută de muzeul Louvre.
Criticat că a ales să viziteze Camerunul, condus de 40 de ani de președintele Biya, și Beninul, acuzat de derive autoritare, Emmanuel Macron nu a vorbit despre problema drepturilor omului și apărarea democrației, în conferința de presă comună cu președintele Beninului.
Totuși, în timpul vizitei, justiția din Benin a ordonat repunerea în libertate a 30 de opozanți arestați în timpul alegerilor prezidențiale din aprilie 2021 care au fost marcate de violențe.
În afara unei crize politice, Beninul se confruntă cu o mulțime de atacuri jihadiste în nord, la frontiera cu Burkina Faso și Niger. Cu pcazia acestei vizite, președintele francez a afirmat că Franța va fi "întotdeauna sprijin" pentru securitatea Beninului, în special în ce privesc informațiile și echipamentele.
Sursa: RADOR
Comentarii