În timp ce teologii din întreaga lume caută cu disperare un cadru etic pentru algoritmi, roboți și ChatGpt, în Ungaria, într-un sat micuț de pe malul Dunării, un preot paroh s-a încredințat inteligenței artificiale pentru predica sa de duminică.

În timp ce teologii din întreaga lume caută cu disperare un cadru etic pentru algoritmi, roboți și ChatGPT, în Ungaria, într-un sat micuț de pe malul Dunării, un preot paroh s-a încredințat inteligenței artificiale pentru predica sa de duminică.

Rezultatul a fost ''înfricoșător, dar și fascinant'', a explicat preotul, comentând cuvintele alese de calculator, pe care  le-a pronunțat apoi în biserica veche de o mie de ani din Domos, în vestul țării, unde nu trăiesc mai mult de 1.200 de suflete, scrie Il Messaggero.

''Oamenii aleși de Dumnezeu nu trebuie să se teamă de cădere, pentru că Domnul nostru este cu ei – se arată în text – și-i ajută să depășească dificultățile. Oamenii aleși de Dumnezeu au nevoie de credință și au nevoie să-și abandoneze fricile, să rămână deschiși în fața voinței Domnului'', le-a spus credincioșilor părintele Viktor Csanadi, limitându-se să citească textul produs de ChatGPT, inteligența artificială a OpenAI.

El a mărturisit unui ziar local, Mandiner, că a dat mașinii ordine precise, explicând că are nevoie pentru predica de duminică de un text care să vorbească despre credință. ''Nu știu dacă inteligența artificială va înlocui în viitor munca preoților. Ar trebui să răspundem că nu va fi așa, dar nu sunt sigur'', a subliniat preotul paroh.

Credincioșii nu au observat nimic, s-au rugat cu devotament pentru că predica nu se deosebea de celelalte predici. Pe scurt, a fost o situație normală.

Totuși, interogativele Bisericii persistă și pentru că inteligența artificială intră în din ce în ce mai multe sfere ale vieții noastre, inclusiv în sfera morală și etică. De ceva timp în Japonia, în vechiul templu budist Kodaiji, din Kyoto, credincioșii sunt întâmpinați de un robot pe nume Mindar, construit în baza trăsăturilor zeității milei, care distribuie cu mâinile sale de silicon și chipul de android gesturi, formule de binecuvântare și pilde spirituale extrase din învățăturile Celui Atot-Iluminat.

Un lucru asemănător a fost experimentat la Varșovia, Polonia, unde a fost activat SanTo, primul robot catolic, brevetat de un cercetător de origine italiană, Gabriele Trovato, profesor invitat la Universitatea japoneză Waseda. Micuțul robot a răspuns la întrebări imense, precum: ''Există raiul?'', la care păpușa, cu o înălțime de aproximativ 40 cm înălțime dădea răspunsuri corecte, aplicând codurile unui program bazat pe Sfânta Scriptură și pe Evanghelie și, bineînțeles, pe două mii de ani de magisteriu. ''Este mai ușor să intre o cămilă prin urechea acului decât să intre un bogat în împărăția cerurilor''.

În timp ce cercetarea privind inteligența artificială face pași uriași și a început deja să colecteze date despre emoțiile noastre pentru a le replica, ceea ce nu este încă evident este modul în care IA poate interacționa cu sacrul, cu căutarea spiritualității, cu practica rugăciunii.

În prezent, robotul numit SanTo este programat să recite rozariul, să-i însoțească pe credincioși în rugăciuni și (poate) chiar să-i aline cu fraze din Evanghelie, atunci când cineva trece prin drame, sau crize spirituale.

Întrebarea (extrem de grea) bate la poarta marilor religii. Catolici, protestanți, evrei, musulmani, budiști sunt chemați să explice dacă într-o bună zi roboții i-ar putea înlocui pe preoți, rabini, călugări, modificând dinamica și relația dintre om și propria sa dimensiune spirituală?

O întrebare însoțită de o urmă de neliniște, pe care scriitorul Kazuo Ishiguro a descris-o atât de bine în cea mai recentă carte a sa, „Klara și soarele” care vorbește despre un companion inteligent dezvoltat artificial pentru a oferi confort copiilor și a atenua sentimentul de singurătate.

Și, având în vedere că în viitor vor fi din ce în ce mai puțini preoți (din cauza scăderii vocației), ar putea oare Biserica să recurgă la acest expedient pentru a menține relațiile cu credincioșii săi, fie ei evrei, catolici sau budiști?

Răspunsul este oferit de părintele James F. Keenan, iezuit, profesor la Boston College, care a analizat acest teren insidios.

În opinia domniei sale, chestiunea este foarte simplă pentru că «Isus s-a întrupat. Și la fel ar trebui să fie și cu preoții noștri. Roboții în schimb, nu”, spune el, adăugând că inteligența artificială nu va putea niciodată să producă suflet. Astfel încât prototipul catolic Alexa va trebui să aștepte. În orice caz, potrivit lui, secretul constă în a ne gândi care sunt valorile societății umane și care sunt lucrurile care fac ca viața umană să merite să fie trăită.

În urmă cu câțiva ani, Părintele Keenan a fost chemat să vorbească la o conferință organizată de cardinalul Gianfranco Ravasi la Consiliul Pontifical pentru Cultură, intitulată Provocarea inteligenței artificiale pentru societatea umană și ideea de persoană umană.

Scopul întâlnirii a fost de a promova o mai mare conștientizare a impactului cultural profund pe care IA îl poate avea asupra societății umane. Kenan nu a ascuns faptul că este ''preocupat nu atât de mașină, de robot, cât de proiectant. Sunt preocupat de dominația constructorului, pentru că, la fel ca în viața umană, acesta are mai multe șanse să se predea dominației decât vulnerabilității. Și s-ar putea spune că în măsura în care dominația este păcatul originar al umanității, adică dominația ca respingere a vulnerabilității umane, atunci condiția umană trebuie să fie vigilentă atunci când aceasta se prezintă la orizont. Prin urmare, cheia necesară pentru a înțelege modul în care trebuie să înaintăm cu IA în fiecare domeniu, pare a fi responsabilitatea''.

Sursa: RADOR