Trebuie să observi viața din cartierul Sololaki pentru a măsura ciudata schizofrenie care impregnreză atmosfera din Tbilisi: rușii exilați rătăcesc pe străzile saturate de graffiti îndemnându-i să se întoarcă acasă. La aceste mii de „relocați” – cei care au fugit din țară după izbucnirea războiului din Ucraina – se adaugă foarte numeroșii turiști veniți – fără viză – din Rusia, în timp ce invadarea Ucrainei nu a făcut decât să alimentaze animozitatea față de „ocupant” care, în 2008, a preluat controlul asupra Abhaziei și Osetiei de Sud. Aceste două regiuni de frontieră, pierdute la sfârșitul „războiului de cinci zile”, sunt în continuare sub ocupație rusă.

Faptul că subiectul rămâne foarte dureros pentru georgieni nu l-a împiedicat pe miliardarul Bidzina Ivanishvili, omul forte de la Tbilisi timp de un deceniu, să-și ceară scuze luna trecută Osetiei de Sud: într-o declarație care a stupefiat, liderul neoficial al țării, adevăratul stăpân al guvernului, a atribuit responsabilitatea pentru această dezamăgire administrației președintelui de atunci, Mihail Saakașvili, și „forțelor externe” – cu alte cuvinte, aliaților occidentali ai acestui înflăcărat promotor al unei apropieri de țările occidentale. Rusia s-a trezit astfel exonerată. Această lectură a faptelor, după modelul celei vehiculate de Moscova, nu a făcut decât să confirme orientarea pro-Kremlin susținută de clanul Ivanichivili, cu câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 26 octombrie.

Control sporit asupra societății civile

„Guvernul și-a scos în sfârșit masca europeană”, observă Nikoloz Guilaouri, prim-ministru din 2009 până în 2012, pentru care ultimii ani au scos la lumină duplicitatea actualei puteri. Dacă partidul Visul Georgian (VG), fondat de Bidzina Ivanishvili, a revendicat întotdeauna perspectiva europeană ca principiu director, acțiunile sale contrazic acest presupus obiectiv. În ciuda unei puternice mobilizări a societății civile împotriva textulu VG și-a impus legea „influenței străine”, care impune oricărei organizații care primește cel puțin 20% din resursele sale financiare din străinătate să se înregistreze administrativ ca „organizație care urmărește interesele unei puteri străine”.

Președinta eurofilă Salomé Zourabichvili s-a opus prin veto, în zadar. Adoptată în final la începutul lunii iunie, legea a stârnit și mai multă respingere cu atăt cu cât părea direct inspirată de cea privind „agenții străini” promulgată în Rusia în 2012 – până la punctul de a fi botezată „lege rusească” de către detractorii ei. La începutul lunii octombrie, parlamentul georgian a adoptat o altă lege cu filiație clar rusă – un text despre „valorile familiei” care penalizează, printre altele, „propaganda privind relațiile homosexuale”. În această fostă republică sovietică, opoziția și ONG-urile se tem că aceste lovituri de forță legislative anunță un control sporit al societății civile de către stat și o revenire inexorabilă pe orbita Moscovei, pe care guvernul se străduie să n-o numească. „În discursurile Visului Georgian, Rusia este elefantul din cameră pe care toată lumea se preface că nu-l vede”, rezumă Nikoloz Guilaouri.

„Alegeri din ce în ce mai puțin democratice”

Dacă adoptarea acestor legi contestate a înlăturat îndoielile cu privire la intențiile reale ale lui Bidzina Ivanishvili, un om de afaceri care și-a construit averea în Rusia, această îndepărtare de standardele politice europene a avut loc treptat. Conștient că apropierea de Occident constituia o aspirație a marii majorități a populației, Ivanishvili a mers inițial cu prudență. După plecarea președintelui Saakașvili în 2013, relația cu Uniunea Europeană (UE) rămâne argumentul electoral esențial. În 2014, Georgia și UE au semnat un acord de asociere care a aprobat comerțul liber cu țările membre. Rusia, concentrată pe Ucraina, lasă lucrurile să se întâmple. Unii observatori găsesc la Ivanishvili o asemănare cu fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici (2010-2014): pentru ambii, politica de târguială între Vest și Est asigură longevitatea personală.

„Ani de zile, Ivanishvili a făcut promisiuni atât rușilor, cât și occidentalilor, întărindu-și, în același timp, stăpânirea asupra instituțiilor și economiei georgiene”, scrie cercetătorul Thorniké Gordadzé într-o notă pentru Institutul Francez de Relații internaționale (Ifri). „Această politică i-a permis lui Ivanishvili să stabilească controlul total asupra sistemului judiciar și represiv, să-și epureze coaliția de elementele cele mai puțin docile și să organizeze alegeri într-o manieră din ce în ce mai puțin democratică, fără ca acestea să fie într-adevăr denunțate de Bruxelles”. În țară, libertatea presei a fost, de asemenea, sensibil comprimată, potrivit ONG-ului Reporteri fără Frontiere.

Relația cu UE s-a prăbușit

Când în 2022 Moscova și-a lansat războiul total împotriva Ucrainei, statul georgian a ales să nu se alăture sancțiunilor economice impuse Rusiei. Anterior restabilise legăturile aeriene cu marele său vecin și facilitase relațiile economice. „Principalele orientări politice ale partidului (Visul Georgian – nota red.) depind în mare măsură de protejarea intereselor financiare și personale ale dlui Ivanishvili, care conduce partidul ca pe afacerea sa și pe membrii săi ca pe angajații săi”, analizează Thorniké Gordadzé, care a fost ministru de stat responsabil de integrarea europeană și euro-euro-atlantică (2010-2012).

Europenii trimit însă un semnal puternic Georgiei, acordându-i, în decembrie 2023, statutul de candidat oficial la UE, primul pas către o posibilă aderare. "Ivanishvili nu a putut merge împotriva așteptărilor populației. Doar că înțelege și că aplicarea standardelor politice europene îi amenință monopolul și că ar putea pierde puterea", interpretează David Darchiachvili, directorul Centrului de Studii Ruse, un think tank cu sediul la Tbilisi. Potrivit acestui profesor, dorința de a păstra frâiele țării a fost cea care l-a încurajat pe Ivanichivili, fără altă funcție oficială decât cea de președinte de onoare al partidului său, să saboteze relația cu UE.

Temele impuse de Visul Georgian în această campanie electorală reflectă traiectoria rusă adoptată de cei de la putere. Partidul se prezintă drept apărător al valorilor naționale tradiționale ca un presupus bastion împotriva capriciilor societale venite din Occident și susține valorificarea Ortodoxiei ca element constitutiv al identității georgiane – s-a vorbit în această vară despre transformarea acesteia într-o religie de stat. O strategie de natură să reunească componenta conservatoare a societății, în special în afara capitalei, mai politizată.

În sfârșit, Visul Georgian intenționează să apară drept garant al stabilității în Caucaz: a-i da votul ar echivala cu „vot împotriva războiului”, analizează site-ul de informare Civil Georgia. Partidul de la putere face din opoziție și din Occident întruparea „partidului global al războiului” care dorește să provoace o confruntare directă cu Rusia, care ocupă deja o cincime din teritoriu. „Un argument care funcționează”, recunoaște Nikoloz Guilaouri, chiar dacă până la urmă, apreciază el, "a miza pe temeri fără a discuta despre viitorul țării nu este o strategie victorioasă".

O țară strategică pentru Rusia

Nereușind să submineze atractivitatea Europei pentru marea majoritate, partidul de guvernământ și-a asumat să dezguste Europa de Georgia. Sătulă de înșelătorii, Uniunea Europeană a anunțat, după adoptarea legii „influenței străine”, că procesul de aderare a Georgiei la UE a fost suspendat „de facto”, și a anunțat înghețarea unui pachet de 30 de milioane de euro care îi era destinat. La Bruxelles, alegerile parlamentare din 26 octombrie sunt considerate cruciale, deoarece sunt de natură să valideze turnura autoritară a Georgiei. Sub presiune, opoziția și societatea civilă au fost vizate de acte de intimidare, în timp ce Visul Georgian, după modelul rusesc, a mobilizat „resursele administrative” pentru a influența votul. „O parte din electorat îl va vota din motive pragmatice sau mercantile, deoarece sistemul se bazează pe mecanisme de loialitate”, precizează David Darchiashvili.

Autoritățile de la Tbilisi au agitat deja spectrul unei tentative de destabilizare orchestrate din străinătate - prin instrumentalizarea partidelor de opoziție, Occidentul ar căuta, conform discursului oficial, să provoace un „Maidan georgian”, referire la schimbarea politică ucraineană care a dus la căderea președintelui Ianukovici în 2014. Avertismentele au fost reluate în cor la Moscova, în special de către Serghei Narîșkin, șeful serviciilor de informații externe ruse. Problema este importantă: pentru Kremlin, Georgia este o țară strategică care îi permite să eludeze sancțiunile economice.

Semn al nervozității de la Tbilisi, premierul Irakli Kobakhidzé a arătat că, în cazul victoriei în alegerile legislative, partidele de opoziție vor fi interzise, ​​inclusiv cel mai important, Mișcarea Națională Unită a lui Mihail Saakashvili, în închisoare de trei ani. „În realitate, toate aceste partide formează o singură forță politică – Mișcarea națională colectivă. Ele sunt legate direct între ele, ceea ce poate fi dovedit legal”, a spus șeful guvernului. „Prin urmare, procedura legală sau recursul (împotriva acestora – nota red.) ar fi justificat în mod adecvat și se va dovedi că Mișcarea colectivă națională servește unor obiective penale”.

Sursa: Rador Radio România