Țara condus de Vladimir Putin pune această situație pe seama a ceea ce numește "politica distructivă" a NATO, care inflamează "mitul amenințării din est", scriu sursele citate.

"Trebuie să constatăm că în etapa actuală relațiile dintre Rusia și NATO se regăsesc în cea mai profundă criză de la terminarea Războiului Rece", a transmis Ministerul rus de Externe într-o declarație emisă cu ocazia aniversării semnării documentelor ce au instituit cooperarea dintre Moscova și NATO.

Pe 27 mai 1997 a fost încheiat Actul Fondator privind securitatea, cooperarea și relațiile dintre NATO și Rusia. Consiliul Permanent Comun, creat în baza acelui document, a fost înlocuit pe 28 mai 2002 de Consiliul NATO-Rusia, subliniază EFE, citată de Agerpres.

Alianța Nord-Atlantică a înghețat, însă, toate proiectele de cooperare practică incluse în Actul Fondator, "iar recentele tendințe negative nu sunt opțiunea Rusiei, ci rezultatul direct al politicii distructive pe care o desfășoară de ani blocul (NATO n.r) și care încearcă se obțină dominația politico-militară în chestiunile europene și mondiale", se mai menționează în declarația MAE rus.

Miniștrii de externe din statele membre ale NATO au decis în aprilie 2014 să suspende cooperarea militară și civilă a Alianței cu Rusia, ca răspuns la anexarea Crimeii, dar dialogul în cadrul Consiliului NATO-Rusia a fost menținut.

În opinia Rusiei, NATO încearcă să-și justifice existența "inflamând mitul amenințării din est' și ridică astfel obstacole în calea unirii eforturilor statelor în lupta împotriva pericolelor și provocărilor globale", mai scriu cele două agenții.

De asemenea, în această declarație, MAE rus își exprimă convingerea că în condițiile în care în epoca confruntării între blocuri se putea rezolva problemele, atunci și la ora actuală, când statele spațiului euroatlantic nu mai sunt separate de discrepanțe ideologice, cooperarea 'este mai mult decât posibilă", potrivit EFE, citată de Agerpres.

Rusia, discută de NATO la summitul special de joi

Situația Rusiei nu a scăpat nemenționată la summitul special de joi al NATO de la Bruxelles.

Chiar președintele SUA Donald Trump le-a transmis membrilor blocului militar că este de părere că Alianța trebuie să se concentreze, printre altele, și pe amenințările Rusiei "asupra granițelor estice și sudice ale NATO".

Ea a fost menționată și de președintele Klaus Iohannis, care a subliat că, dacă vorbim de flancul estic, este clar că trebuie să vorbim și despre Rusia.

"Aici lucrurile sunt foarte clare: noi ne dorim să avem o abordare unitară, nu împotriva Rusiei, nu pentru Rusia, ci unitară când vine vorba despre Rusia", își dorește președintele Iohannis.

De altfel, și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a ținut să-l liniștească pe Donald Trump și în privința Rusiei și a dat asigurări că susține dialogul cu această țară, dar, totodată, a subliniat că Alianța va răspunde întotdeauna Moscovei în mod proporțional.

"Politica noastră față de Rusia se va baza pe o apărare puternică și dialog, pentru a preveni conflictele", a afirmat secretarul general.