Toate argumentele împotriva pedepsei capitale continuă să fie de actualitate, relatează Nezavisimaia Gazeta, pe fondul discuțiilor din societatea rusă privind oportunitatea revenirii la această practică.

Liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia, Leonid Sluțki, a declarat la ceremonia de înmormântare a corespondentului de război Vladlen Tatarski, desfășurată la Sankt Petersburg: "Nu mai suntem încorsetați de niciun fel de protocoalle ale Convenției privind Drepturile Omului. Și trebuie să ieșim din moratoriul asupra pedepsei cu moartea.

"Sluțki nu a fost primul reprezentant al elitei politice care s-a pronunțat în ultimele zile pentru revenirea la pedeapsa capitală. Liderul "Rusiei juste", Serghei Mironov, de exemplu, i-a scris o scrisoare președintelui Curții Constituționale, Valeri Zorkin, în care a justificat cererea de ridicare a moratoriului asupra pedepsei cu moartea prin situația geopolitică, acțiunile ostile ale Occidentului împotriva Rusiei, atacurile teroriste și uciderea cetățenilor.

Mironov consideră necesară executarea teroriștilor și a complicilor acestora și amintește faptul că din 2015 partidul său s-a pronunțat în favoarea ridicării moratoriului. Colegul său din "Rusia justă", Oleg Nilov, a precizat lista celor cărora trebuie aplicată pedepsa capitală: "teroriști, diversioniști, spioni, trădători de stat".

Oleg Morozov, deputat din partea "Rusiei Unite", a declarat că el însuși este pentru moratoriu. El spusese și anterior că este posibilă revenirea la pedeapsa cu moartea, că situația s-a schimbat, că societatea este cel mai probabil "pentru" și totul depinde de voința politică.

După cât se pare, Kremlinul poate manifesta această voință. Însă după cum a declarat secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, problema revenirii la pedepsa capitală nu este discutată la Kremlin. "Kremlinul nu are deocamdată o poziție", a afirmat Peskov.

În declarațiile susținătorilor ridicării moratoriului, tot mai des se face auzit motivul retragerii din acordurile europene ca eliberare, căderea cătușelor. Reiese că statul și societatea rusă în ultimii ani pur și simplu erau nerăbdători să-i execute pe infractori, dar au trebuit să-și refuze acest lucru din cauza acordurilor încheiate cu țările occidentale.

Se pare că un asemenea portret nu este destul de exact. Probabil, totuși, moratoriul asupra pedepsei cu moartea a reieșit în mod natural din evoluția conștiinței juridice, din ideea suficienței și sensului pedepsei, al umanismului, iar convențiile au fixat pur și simplu această etapă în dezvoltarea societății și a statului.

Există multe argumente împotriva pedepsei cu moartea. Este vorba și de redundanța evidentă a pedepsei capitale pentru protejarea cetățenilor de infractori (închisoarea este suficientă). Este vorba și de riscul unei erori judiciare, care atunci nu poate fi corectată. Este vorba și de lipsa unei legături între menținerea sau introducerea pedepsei capitale și nivelul criminalității. Experiența statelor americane este cea mai bună dovadă în acest sens. Niciunul dintre aceste argumente nu și-a pierdut actualitatea din cauza "situației geopolitice schimbate".

Listele infracțiunilor pedepsite cu moartea citate de deputați ne pun în gardă. În primul rând pentru că în ultimii ani legislația rusă a fost înăsprită în permanență.

Dacă înainte era clar că extremist sau terorist trebuie considerat cineva care atacă oameni, pune la cale explozii, ia ostatici, acum aceste noțiuni sunt interpretate mai larg. Poate fi declarată extremistă sau chiar teroristă organizația care în urmă cu câțiva ani nu doar că exista în liniște în domeniul juridic, dar și participa la politică, nominaliza și susținea candidați în funcții importante. În acest timp ea nu făcea nimic în principiu nou și diferit. Pur și simplu s-a modificat atitudinea față de ea - atitudinea statului, a serviciilor de securitate.

Încă și mai dificil este cu "trădătorii" sau "complicii teroriștilor". Având în vedere flexibilitatea legislației, pot fi considerați trădători orice "neîmpăcați" din punct de vedere oficial (acum aceasta se referă în primul rând la operațiunea militară specială). Iar complicitatea cu un terorist poate fi un transfer de bani către o persoană pe care cetățeanul a perceput-o ani de-a rândul ca un politician normal, un opozant. Cât de mult ar trebui să se schimbe situația geopolitică pentru ca astfel de oameni, chiar și în teorie, să fie amenințați cu pedeapsa capitală?

Sursa: RADOR