Bulgarii au votat pentru un preşedinte pro-rus. O victorie pentru Vladimir Putin, care vrea să-şi recâştige influenţa în Europa de Est. Şanse sunt, mulţi est-europeni fiind dezamăgiţi de Occident.

Rumen Radev, fost șef al forțelor aeriene din Bulgaria, pledează pentru "relaţii pragmatice cu Rusia” şi vrea să echilibreze apartenenţa la UE şi NATO cu o relaţie de prietenie cu Moscova, notează Welt Online. Învingătorul scrutinului de duminică din Bulgaria este doar un nou exponent al extinderii influenței rusești în multe țări din Europa de Est și Balcani. 

România, Polonia şi statele baltice se tem de Rusia, se simt amenintate de noul expansionism al preşedintelui Putin. Dar, în multe alte țări, precum Republica Cehă, Ungaria şi Serbia, forţele pro-ruse devin tot mai puternice. Iar preşedintele american ales, Donald Trump, ar putea să aibă o poziţie mult mai blândă faţă de politica liderului de la Kremlin referitoare la statele de la periferia estică a Europei.  

Bulgaria, dependentă economic de Moscova

Există deja temeri privind pericolul revenirii fostelor ţări ex-comuniste în sfera de influență a Kremlinului. Faptul că Rusia îşi doreşte acest lucru nu este niciun secret, iar Putin dispune de mijloacele necesare pentru a-şi atinge scopul: gazele naturale, comerțul exterior și întărirea forțelor radical-naționaliste în Uniunea Europeană.

Un exemplu este Bulgaria. Puternic dependentă economic de Rusia, această ţară ar putea să-şi schimbe politica externă, odată cu instalarea noului președinte, care mizează pe pragmatism în relația cu Rusia.

Nu trebuie uitat faptul că statele membre dependente economic de Rusia au şi ele de suferit de pe urma embargoului UE impus după anexarea ilegală a Crimeei. Embargoul afectează întreaga regiune – cu excepţia Serbiei, stat care, nefiind membru UE, nu a dorit să se ralieze sancţiunilor europene.

Ceea ce deseori se trece cu vederea este că regimul de sancţiuni are un impact mult mai mare asupra țările relativ sărace din Est în comparaţie cu Vestul Europei. Aceste state depind mult mai mult decât Occidentul de gazele naturale din Rusia. Bulgaria, în mod special. 

Ţările din Est au fost mult timp interesate de proiectul South Stream – un gazoduct din Rusia către Italia şi Austria, conductă care ar fi ocolit Ucraina. Dar SUA și UE s-au opus proiectului, de teamă că Rusia îşi va consolida influenţa în zonă, slăbind în acelaşi timp Polonia și Ucraina. 

Cum au crescut resentimentele faţă de Occident

Odată ce proiectul South Stream a căzut, americanii și europenii nu au putut veni cu nicio alternativă care să ofere securitate energetică țărilor din Europa de Sud-Est. În același timp, est-europenii au văzut cum Germania importă direct gaz rusesc prin Nord Stream, ocolind Ucraina. Mai exact, Europa de Sud-Est a plătit prețul politic pentru limitarea expansiunii ruse, un preţ pe care bogata Germanie nu a dorit să-l plătească. Astfel au crescut resentimentele faţă de "ipocrizia" occidentalilor.

Între timp, Rusia va furniza gaze naturale prin Turcia, printr-un nou gazoduct, Turkish Stream, care va trece prin Grecia, dar va ocoli Bulgaria, drept pedeapsă pentru loialitatea faţă de UE şi SUA. Cel puţin până în prezent.

Guvernul condus de Boiko Borisov şi-a anunţat demisia după alegerile de duminică, deoarece mulţi dintre susţinătorii săi au votat pentru Radev. Anticipatele vor avea loc în primăvara anului viitor, iar tendinţa este de consolidare a forţelor socialiste şi naţionaliste, critice la adresa UE.

Înapoi la politica interesului național

Rusia are sub influenţa sa diverse grupări radicale și partide, şi de stânga și de dreapta, din țări ale fostului bloc comunist, Slovacia, Cehia sau Serbia. Progapanda rusă este răspândită mai ales prin intermediul unor publicaţii online, prezente în toate ţările din zonă.

Rusia se insinuează discret, propunând o revenire la noţiuni precum naţiune, religie, patrie, pe care le prezintă în opoziţie cu căsătoriile între persoane de acelaşi sex sau primirea refugiaților. Iar aceste argumente încep să prindă nu doar în ţările Europei de Est.

Rusia foloseşte revenirea la politica interesului național ca armă de propagandă, cu scopul slăbirii UE ca actor politic transnațional.

Propaganda rusă în România

Fenomenul este prezent şi în România. HotNews scria, anul trecut, că, în condiţiile în care românii nu au încredere în Rusia, propaganda directă, prin canale controlate de Kremlin, nu funcţionează.

Prin urmare, mesajele prin care Moscova încearcă să influenţeze opinia publică se lipesc la teme actuale ale dezbaterii publice şi ajung "să fie promovate, de foarte multe ori involuntar, de oamenii de rând".

HotNews identifica cinci personaje la discursul cărora dezinformările şi manipulările maşinăriei ruse de propaganda se pliază natural: Facebook-istul "share-tot", bunul orthodox, ong-istul militant, patriotul naţional şi tânărul revoltat. (Detalii, aici)