Rumen Radev, fost șef al forțelor aeriene din Bulgaria, pledează pentru "relații pragmatice cu Rusia” și vrea să echilibreze apartenența la UE și NATO cu o relație de prietenie cu Moscova, notează Welt Online. Învingătorul scrutinului de duminică din Bulgaria este doar un nou exponent al extinderii influenței rusești în multe țări din Europa de Est și Balcani. 

România, Polonia și statele baltice se tem de Rusia, se simt amenintate de noul expansionism al președintelui Putin. Dar, în multe alte țări, precum Republica Cehă, Ungaria și Serbia, forțele pro-ruse devin tot mai puternice. Iar președintele american ales, Donald Trump, ar putea să aibă o poziție mult mai blândă față de politica liderului de la Kremlin referitoare la statele de la periferia estică a Europei.  

Bulgaria, dependentă economic de Moscova

Există deja temeri privind pericolul revenirii fostelor țări ex-comuniste în sfera de influență a Kremlinului. Faptul că Rusia își dorește acest lucru nu este niciun secret, iar Putin dispune de mijloacele necesare pentru a-și atinge scopul: gazele naturale, comerțul exterior și întărirea forțelor radical-naționaliste în Uniunea Europeană.

Un exemplu este Bulgaria. Puternic dependentă economic de Rusia, această țară ar putea să-și schimbe politica externă, odată cu instalarea noului președinte, care mizează pe pragmatism în relația cu Rusia.

Nu trebuie uitat faptul că statele membre dependente economic de Rusia au și ele de suferit de pe urma embargoului UE impus după anexarea ilegală a Crimeei. Embargoul afectează întreaga regiune – cu excepția Serbiei, stat care, nefiind membru UE, nu a dorit să se ralieze sancțiunilor europene.

Ceea ce deseori se trece cu vederea este că regimul de sancțiuni are un impact mult mai mare asupra țările relativ sărace din Est în comparație cu Vestul Europei. Aceste state depind mult mai mult decât Occidentul de gazele naturale din Rusia. Bulgaria, în mod special. 

Țările din Est au fost mult timp interesate de proiectul South Stream – un gazoduct din Rusia către Italia și Austria, conductă care ar fi ocolit Ucraina. Dar SUA și UE s-au opus proiectului, de teamă că Rusia își va consolida influența în zonă, slăbind în același timp Polonia și Ucraina. 

Cum au crescut resentimentele față de Occident

Odată ce proiectul South Stream a căzut, americanii și europenii nu au putut veni cu nicio alternativă care să ofere securitate energetică țărilor din Europa de Sud-Est. În același timp, est-europenii au văzut cum Germania importă direct gaz rusesc prin Nord Stream, ocolind Ucraina. Mai exact, Europa de Sud-Est a plătit prețul politic pentru limitarea expansiunii ruse, un preț pe care bogata Germanie nu a dorit să-l plătească. Astfel au crescut resentimentele față de "ipocrizia" occidentalilor.

Între timp, Rusia va furniza gaze naturale prin Turcia, printr-un nou gazoduct, Turkish Stream, care va trece prin Grecia, dar va ocoli Bulgaria, drept pedeapsă pentru loialitatea față de UE și SUA. Cel puțin până în prezent.

Guvernul condus de Boiko Borisov și-a anunțat demisia după alegerile de duminică, deoarece mulți dintre susținătorii săi au votat pentru Radev. Anticipatele vor avea loc în primăvara anului viitor, iar tendința este de consolidare a forțelor socialiste și naționaliste, critice la adresa UE.

Înapoi la politica interesului național

Rusia are sub influența sa diverse grupări radicale și partide, și de stânga și de dreapta, din țări ale fostului bloc comunist, Slovacia, Cehia sau Serbia. Progapanda rusă este răspândită mai ales prin intermediul unor publicații online, prezente în toate țările din zonă.

Rusia se insinuează discret, propunând o revenire la noțiuni precum națiune, religie, patrie, pe care le prezintă în opoziție cu căsătoriile între persoane de același sex sau primirea refugiaților. Iar aceste argumente încep să prindă nu doar în țările Europei de Est.

Rusia folosește revenirea la politica interesului național ca armă de propagandă, cu scopul slăbirii UE ca actor politic transnațional.

Propaganda rusă în România

Fenomenul este prezent și în România. HotNews scria, anul trecut, că, în condițiile în care românii nu au încredere în Rusia, propaganda directă, prin canale controlate de Kremlin, nu funcționează.

Prin urmare, mesajele prin care Moscova încearcă să influențeze opinia publică se lipesc la teme actuale ale dezbaterii publice și ajung "să fie promovate, de foarte multe ori involuntar, de oamenii de rând".

HotNews identifica cinci personaje la discursul cărora dezinformările și manipulările mașinăriei ruse de propaganda se pliază natural: Facebook-istul "share-tot", bunul orthodox, ong-istul militant, patriotul național și tânărul revoltat. (Detalii, aici)