În plină escaladare a conflictelor atât în ​​Ucraina cât și în Orientul Mijlociu, în prima sa călătorie în afara fostei Uniuni Sovietice de la începutul războiului ucrainean, președintele rus a ales să se apropie de capitala chineză pentru a participa la un forum internațional care săptămâna aceasta aniversează un deceniu al inițiativei chineze "O centură, un drum" (BRI), scrie La Razon.

Această decizie arată că Moscova apelează din ce în ce mai mult la Beijing pentru sprijin comercial și politic pentru a încerca să eludeze sancțiunile occidentale. În ciuda tensiunilor cu puterile occidentale, ambele țări rămân angajate să lucreze împreună pentru a "promova pacea, stabilitatea și propriile obiective strategice".

Într-o întâlnire care a durat trei ore, Xi s-a referit la Putin numindu-l "vechiul și dragul său prieten", menționând că s-au întâlnit de 42 de ori în ultimul deceniu și afirmând că încrederea politică reciprocă continuă să se adâncească, în timp ce Putin a remarcat că ambele țări au promovat coordonarea politicilor lor diplomatice.

În special, în martie, Xi a vizitat Moscova și a convenit cu omologul său să-și aprofundeze parteneriatul, la câteva zile după ce Curtea Penală Internațională emisese un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru presupusa supervizare a crimei de război de deportare forțată a copiilor ucraineni.

În timp ce războiul se dezlănțuie în Ucraina și situația devine din ce în ce mai complicată în Orientul Mijlociu, liderul chinez Xi Jinping își promovează în aceste zile proiectul de politică externă ca instrument pentru unire, cooperare și prosperitate globală.

Cu această ocazie, președintele chinez a cerut Rusiei eforturi comune pentru "apărarea echității și justiției internaționale", cu referire la poziția comună a ambelor țări în ordinea internațională condusă de Statele Unite.

Astfel, bilaterala s-a concentrat pe probleme geopolitice, în special pe criza din Orientul Mijlociu, unde Washingtonul se luptă să găsească simpatie în lumea arabă pentru atacurile intense de represalii ale Israelului împotriva Gazei.

"În condițiile dificile actuale, o coordonare strânsă a politicii externe este deosebit de necesară, ceea ce și facem", i-a spus Putin lui Xi, în timp ce și-a lăudat "coordonarea strategică eficientă".

Aceasta este prima vizită a lui Putin în China de la începutul invadării ruse a Ucrainei, în februarie anul trecut. Regimul lui Xi se opune sancțiunilor occidentale impuse Moscovei din cauza războiului, motiv pentru care cele două țări și-au consolidat legăturile economice. Ambii lideri au confirmat că volumul comerțului bilateral va atinge obiectivul de 200 de miliarde de dolari în acest an.

Potrivit datelor de la vama chineză, cifra record de 190 de miliarde de dolari a fost atinsă în 2022.

La ceremonia de deschidere a evenimentului, cu o zi mai devreme, Xi a criticat indirect măsurile SUA împotriva țării sale, reiterându-și opoziția față de "confruntarea blocurilor" și denunțând "sancțiuni unilaterale, constrângere economică, disociere și dezangajare".

Întâlnirea mult așteptată a partenerilor a avut loc într-un context de tensiuni tot mai mari între Rusia și puterile occidentale din cauza acțiunilor Moscovei în Ucraina. Washingtonul și UE au impus sancțiuni Moscovei ca răspuns la anexarea Crimeii și la implicarea sa în mișcarea separatistă din estul Ucrainei.

În acest context, Putin a lăudat abordarea "echilibrată" a Chinei față de criza ucraineană, recunoscându-și disponibilitatea de a asculta ambele părți ale conflictului. De asemenea, i-a mulțumit pentru sprijinul acordat intervenției străine în Siria, unde Rusia sprijină regimul lui Bashar al-Assad.

Este a doua oară când Putin călătorește în străinătate de când Curtea Penală Internațională a emis mandatul de arestare împotriva lui. Pe de altă parte, președintele american Joe Biden a părăsit Washingtonul pentru a pleca la Tel Aviv miercuri și a încerca să evite un conflict mai mare și a-și arăta sprijinul pentru Israel în încercarea acestuia de a elimina gruparea militantă Hamas.

Pentru a evita o catastrofă umanitară, atât China, cât și Rusia au cerut o încetare imediată a focului, lucru pe care Israelul l-a respins. Moscova a supus chiar chestiunea la vot luni în Consiliul de Securitate al ONU, dar proiectul de rezoluție a fost respins de delegațiile Franței, Japoniei, Marii Britanii și Statelor Unite, un reprezentant al SUA declarând că rezoluția propusă este insuficientă nemenționând Hamas.

Deși susțin că sunt imparțiali și neutri, "prietenii" au refuzat să condamne Hamas, argumentând că problema fundamentală din centrul conflictului este că politica Washingtonului în Orientul Mijlociu nu a reușit să țină cont de nevoile palestinienilor.

Din cauza poziției sale aparent mai neutre și a solicitărilor pentru o soluție cu două state, experții spun că Beijingul ar putea vedea conflictul ca fiind o oportunitate de a câștiga favoarea țărilor care simpatizează cu cauza palestiniană, în special a celor din "Sudul Global", prezentându-se în același timp drept un ferm apărător al lumii arabe.

A doua cea mai mare economie a lumii are un interes crucial în prevenirea, cel puțin, a extinderii crizei actuale, deoarece aproximativ jumătate din importurile de țiței din China și peste 20% din importurile de gaze naturale lichefiate provin din această regiune.

Totuși, unii experți sugerează că China ar trebui să fie într-o poziție bună pentru a atenua orice criză mai mare, mai ales dacă o escaladare ar implica Iranul sau Siria, deoarece primul joacă un rol vital în BRI a Chinei, iar cea de-a doua a devenit recent un partener strategic al Beijingului.

La rândul său, unii analiști sugerează că Rusia nu este atât de concentrată pe limitarea luptei, cât pe utilizarea acesteia pentru a distrage atenția și resursele occidentale de la războiul prelungit din Ucraina.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA