Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat marți că țara sa este pregătită să negocieze garanții de securitate pentru Kiev. „Suntem pregătiți să abordăm garanțiile de securitate pentru țara numită acum Ucraina", a spus el la o conferință de presă în centrul Moscovei, care rezumă etapele diplomației ruse în 2024 și prognoza pentru 2025. Pentru țara eurasiatică, prioritatea este „eliminarea amenințării din flancul vestic”, adică prezența NATO la granița de vest a Rusiei, unul dintre motivele invocate de Kremlin pentru a-și justifica invadarea Ucrainei.

La aceeași conferință de presă el a spus că „problema nu este Ucraina, ci faptul că folosesc Ucraina”. El a subliniat că această țară a fost folosită „pentru a slăbi Rusia”. „Dar contextul eurasiatic va fi cel dominant” în aceste negocieri cu Kievul și aliații săi, a spus Lavrov, adăugând că țările occidentale nu pot ignora giganți precum China, India și Rusia, nici țările din Golful Persic și Asia de Sud.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut garanții de securitate din partea Statelor Unite și a NATO înainte de a se așeza la masa negocierilor cu Rusia, ba chiar  a acceptat și să renunțe la o parte din teritoriul său, controlat în prezent de Moscova, precum provinciile anexate Crimeea, Luhansk, Herson, Donețk și Zaporijjia, în schimbul protecției NATO pe care să poată conta restul țării.

În conformitate cu propriile sale interese, Kremlinul a urmărit cu mare interes alegerile din SUA din noiembrie anul trecut și a sărbătorit deschis victoria lui Trump. Câștigătorul alegerilor, Donald Trump, a promis că va aduce pacea în Ucraina și dorește să ajungă la acorduri cu președintele rus Vladimir Putin.

Referitor la aceste intenții, Lavrov a spus că Moscova se așteaptă la „inițiative concrete” pentru a rezolva conflictul din Ucraina odată ce va prelua puterea la Casa Albă, pe 20 ianuarie. El a amintit că „președintele Putin a afirmat în repetate rânduri că este dispus să se întâlnească, dar nu a primit încă o propunere”.

Liderul rus și magnatul din New York au arătat întotdeauna o bună armonie în timp ce ambii erau la putere. Relațiile lui Putin cu predecesorul său de la Casa Albă, Joe Biden, au fost însă mult mai tensionate, iar Lavrov a spus că, înainte de a părăsi puterea, administrația sa vrea să lase un incendiu pentru ca următorul președinte să-l stingă. El a criticat, de asemenea, mândria lui Biden de a fi implicat peste 50 de țări în războiul ruso-ucrainean în favoarea Kievului.

Siria autocratului Bashar al-Assad a fost de ani de zile cel mai mare aliat al Kremlinului în Orientul Mijlociu, iar căderea sa a reprezentat un regres pentru planurile geopolitice ale Rusiei în regiune, deoarece Rusia se temea că își va pierde baza militară din Mediterana. În conferința sa de presă, Lavrov a dat vina pe autoritățile care au condus Siria până la sfârșitul anului 2024 pentru ascensiunea la putere a rebelilor sirieni, mai ales pentru că „nu au vrut să schimbe nimic”, lucru care a dus la căderea lor.

„Acest lucru se datorează în mare măsură faptului că procesul politic a încetinit oarecum în ultimii ani”, a spus el. Totuși, aceste circumstanțe nu opresc Moscova să rămână în zonă. „Nu părăsim Orientul Mijlociu”, a avertizat el, adăugând că nu există planuri de a abandona ambasada Rusiei de la Damasc, cu care a spus că menține contacte zilnice.

Tot la aceeași conferință de presă, ministrul de Externe a apărat rolul Rusiei folosind Carta ONU ca apărare. El a spus de la Moscova că lumea este martoră la apogeul unei bătălii între „cei care sunt în favoarea multipolarității (...) și cei care i se opun și se țin de propriile reguli de la sfârșitul Războiului Rece”.

În ceea ce privește viitorul Națiunilor Unite, Lavrov a spus că Rusia nu dorește ca Japonia și Germania să devină membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. „Nu au o voce independentă în politica mondială, urmează exemplul SUA și, atunci când Washingtonul merge împotriva intereselor lor, nu îndrăznesc să scoată un sunet”, a spus el.

El este de părere că India și Brazilia ar fi candidați mai buni. „După toate standardele, ele merită de multă vreme o prezență permanentă în Consiliul de Securitate al ONU”, a argumentat ministrul. În timp ce Tokyo și Berlinul sunt aliați ai Statelor Unite și o parte a Occidentului, Brazilia și India sunt aliați apropiați ai Rusiei și membri ai BRICS+, o organizație supranațională care încearcă să contrabalanseze G7.

Sursa: Rador Radio România