Operațiunea militară specială a Rusiei din Ucraina este ''cu certitudine'' sau ''cel puțin'' una reușită, consideră 62% dintre cetățenii ruși chestionați, în timp ce 19% nu sunt de această părere, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de Serviciul sociologic Russian Field și publicat de Kommersant.

Rușii chestionați au declarat că ar urma să aprobe o decizie a președintelui rus de a pune capăt operațiunii speciale, dar, totodată, ar aproba și o decizie de a lansa o nouă ofensivă. Mai mult de jumătate dintre rușii, care au luat parte la acest sondaj, consideră că operațiunea militară specială din Ucraina s-a prelungit și, potrivit unei treimi dintre rușii chestionați, ostilitățile vor dura mai bine de un an, reiese din sondajul recent realizat de Serviciul sociologic Russian Field.

În același timp, 60% dintre respondenți ar susține decizia lui Vladimir Putin de a lansa un nou atac asupra Kievului, dar, în același timp, 65% ar fi de acord cu intenția președintelui de a opri operațiunea specială și de a semna un acord de pace.

Experții consideră că astfel de diferențe de opinii au legătură cu lipsa unei dorințe a societății ruse de a se gândi la marile probleme politice.

Studiul a fost realizat prin sondaj telefonic, în perioada 28-31 iulie, la el au participat 1.609 de respondenți din opt districte federale. Autorii studiului avertizează că rezultatele sale la o serie de întrebări despre ceea ce se întâmplă în Ucraina ar putea să nu coincidă cu situația reală, deoarece”'rușilor le este teamă să vorbească despre acest subiect - numărul celor care au refuzat să răspundă a crescut, în timp ce gradul de sinceritate a scăzut”.

Opinia potrivit căreia operațiunea militară specială a Rusiei în Ucraina durează prea mult a fost susținută de 59% dintre participanții la sondajul Russian Field. 33% au susținut că operațiunea specială ”cu certitudine” durează prea mult, în timp ce 26% au spus că ''cel mai probabil'' că durează prea mult. 28% dintre respondenți nu împărtășesc aceste opinii, iar 13% au declarat că le este dificil sau au refuzat să răspundă la această întrebare.

În același timp, 41% dintre respondenți au recunoscut că sunt ''obosiți de știrile despre desfășurarea operațiunii militare ruse din Ucraina'', în timp ce majoritatea (56%) au precizat că nu-i încearcă astfel de sentimente. 30% dintre respondenți au declarat că operațiunea specială din Ucraina va continua mai bine de un an, 18% consideră că ostilitățile se vor încheia într-un an. 20% dintre respondenți speră finalizarea lor în termen de șase luni, iar doar 13% dintre cei chestionați sunt optimiști cu privire la încheierea ostilităților în termen de la o lună până la trei luni.

62% dintre rușii care au luat parte la sondaj sunt siguri că operațiunea specială rusă este ''cu certitudine'' sau ''cel puțin'' reușită, 19% nu sunt de această părere, iar 19% au susținut că le este greu să răspundă. În același timp, aproape două treimi dintre bărbații chestionați (62%) nu sunt pregătiți să participe la ostilitățile din Ucraina, dacă vor avea ocazia - cu șase puncte procentuale mai mult față de un sondaj similar, care a fost realizat în a doua jumătate a lunii mai. 29% dintre respondenți și-au exprimat dorința de a participa la operațiunea specială, iar, cel mai frecvent, persoanele, cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani, (37%), recunosc acest lucru, în timp ce în cazul bărbaților cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani, doar 23% recunosc deschis.

De asemenea, nu există atât de mulți oameni care doresc să ajute financiar armata rusă: 67% nu sunt pregătiți să-și doneze fondurile proprii în sprijinul operațiunii speciale, iar 12% sunt de acord să cheltuiască nu mai mult de o mie de ruble pentru aceasta, lunar. Pericolul unei crize îi îngrijorează pe ruși mai mult decât utilizarea armelor nucleare. O decizie a președintelui Vladimir Putin ''de a anunța lansarea mâine a unui nou atac asupra Kievului'' ar fi susținută de 60% dintre respondenți, iar 26% ar fi împotrivă.

De remarcat faptul că sociologii au înregistrat aproape aceleași cifre atunci când repondenții au răspuns la întrebarea cu privire la o decizie ipotetică a președintelui potrivit căreia mâine ar fi suspendată operațiunea specială rusă și ar fi semnat un acord de pace: 65% ar aproba această decizie, iar 28% ar fi împotrivă.

În general, 52% dintre respondenți au fost în favoarea continuării operațiunii militare, iar 38% în favoarea trecerii la negocieri de pace. Autorii studiului notează că, în perioada de la mijlocul lunii martie până la sfârșitul lunii iulie, raportul dintre susținătorii și oponenții operațiunii speciale (militare ruse, n.r.), a rămas practic neschimbat: acum 69% dintre respondenți o susțin, 23% sunt împotrivă și 8% au susținut că le este dificil să răspundă sau au refuzat să răspundă.

Potrivit politologului Aleksei Makarkin, faptul că majoritatea rușilor sunt pregătiți să aprobe două decizii total opuse ale lui Vladimir Putin - cea de a opri operațiunea specială și cea de a începe o nouă ofensivă - poate fi considerată o expresie a încrederii față de președinte. În plus, există o atitudine înrădăcinată în societate potrivit căreia autoritățile știu mai bine ce au de făcut cetățenii și că oameni simpli nu se pricep la politica actuală și nici nu vor să facă politică, continuă expertul.

El amintește că atunci când, pe la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990, pe lângă preocupările personale și casnice, oamenii se confruntau și cu problema responsabilității pentru face o alegere, a avea o opțiune politică, acest fapt a cauzat un disconfort psihic în rândul unei părți semnificative din populație. '

'Atunci a existat o astfel de cerere din partea populației: autoritățile să ne spună la televizor cum trebuie să procedăm corect, iar autoritățile nu le-au spus. Ulterior această categorie a societății a fost mulțumită că a apărut în viața politică Putin, care și-a asumat această responsabilitate”, spune Makarkin. Prin urmare, astăzi poporul are efectiv încredere în președinte, care ''le-a permis să nu se gândească la politica actuală'', a conchis politologul citat de Kommersant.

++++

Rusia înființează Corpul 3 de armată în sprijinul campaniei militare din Ucraina 

Rusia a creat ”aproape sigur” o nouă formațiune majoră de forțe terestre pentru a veni în sprijinul efectivelor deja implicate în campania sa militară în Ucraina, a anunțat miercuri Ministerul britanic al apărării, citat de Reuters.

Această unitate, numită Corpul 3 de armată, își are baza în orașul Mulino, la est de Moscova, a indicat instituția de apărare britanică în buletinul său informativ zilnic cu privire la situația de pe frontul din Ucraina, postat pe Twitter, în baza informațiilor furnizate de serviciile sale secrete.

++++

New Start: Moscova suspendă inspecțiile americane la siturile militare rusești

Rusia a anunțat că suspendă inspecțiile americane programate la siturile militare în cadrul tratatului New Start, un acord cheie al dezarmării nucleare între cele două puteri, asigurând că acționeză ca răspuns la piedicile americane la inspecțiile rusești similare în Statele Unite, potrivit France24.

Rusia "a informat oficial" luni Statele Unite că toate siturile supuse inspecțiilor în cadrul tratatului New Start vor fi "temporar exceptate", a arătat diplomația rusă într-un comunicat.E vorba în special de baze de lansare de rachete, ca și baze aeriene și navale unde sunt dislocate rachete nucleare.

Acest anunț vine în plină ofensivă rusă în Ucraina și când președintele Vladimir Putin nu încetează să laude noile arme "invincibile" dezvoltate de Rusia.

"Federația Rusă este obligată să recurgă la această măsură (...) din cauza realităților existente care creează avantaje unilaterale pentru Statele Unite și privează Rusia de dreptul ei de a efectua inspecții pe teritoriul american", precizează comunicatul.

Diplomația rusă citează mai ales piedicile pentru călătoriile insectorilor ruși și dificultățile legate eliberarea de vize, provocate de sancțiunile occidentale impuse Moscovei din cauza conflictului ucrainean."Inspectorii americani și membrii echipajelor avioanelor lor nu au dificultăți similare", asigură comunicatul. 

Totuși, Rusia "apreciază mult rolul unic" al tratatului în relațiile dintre Moscova și Washington în domeniul nuclear, subliniază comunicatul.O dată rezolvate problemele legate de reluarea inspecțiilor în cadrul tratatului, Rusia va anula "imediat" decizia sa anunțată luni, afirmă diplomația rusă.

Tratatul New Start este ultimul acord bilateral de acest fel care leagă principalele două puteri nucleare mondiale.Semnat în 2010, el limitează arsenalele celor două puteri nucleare la un maxim de 1.550 de ogive dislocate fiecare, adică o reducere cu aproape 30% față de limita precedentă fixată în 2002. El limitează și numărul de lansatoare și bombardiere grele la 800, ceea ce este suficient pentru a distruge Pămâtul de mai multe ori.

În ianuarie 2021, Vladimir Putin l-a prelungit cu cinci ani, până în 2026.

Până acum, Moscova și Washingtonul aveau fiecare dreptul să facă aproape 20 de inspecții reciproce pe an în cadrul acestui tratat.

++++

Rușii vor racorda centrala nucleară de la Zaporojie la Crimeea (operator ucrainean)

Forțele ruse care ocupă centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie se pregătesc să o racordeze la Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, și o avariază realizând această reorientare a producției de energie electrică, a avertizat marți operatorul ucrainean Energoatom, notează AFP.

"Militarii ruși prezenți în centrala nucleară de la Zaporojie implementează programul (operatorului rus) Rosatom vizând racordarea centralei la rețelele electrice din Crimeea", a spus președintele Energoatom, Petro Kotin, la televiziunea ucraineană.

"Pentru a face acest lucru, trebuie mai întâi avariate liniile electrice ale centralei conectate la sistemul energetic ucrainean. Din 7 până în 9 august, rușii au avariat deja trei linii electrice. Momentan, centrala funcționează cu o singură linie de producție, ceea ce este un mod de lucru extrem de periculos", a adăugat el.

++++

Rusia a lansat un satelit iranian, Occidentul se teme că ar putea fi folosit contra Ucrainei

Acest satelit are drept scop să "supravegheze frontierele țării", să îmbunătățească productivitatea agricolă, să controleze reusursele de apă și catastrofele naturale, potrivit Agenției spațiale iraniene, scrie Le Figaro. 

Rusia a lansat marți din Kazahstan un satelit iranian de observații pe fondul unor îngrijorări, unii oficiali occidenali temându-se ca Moscova să nu-l utilizaeze pentru a susține ofensiva în Ucraina, ceea ce Teheranul respinge.

Satelitul de teledetecție Khayyam a fost lansat de o rachetă Soiuz de pe cosmodromul de la Baikonur la ora 07:52, potrivit imaginilor retransmise în direct de Agenția spațială rusă Roscosmos.

Acest satelit, numit în onoarea poetului și savantului persan Omar Khayyam (1048-1131), are drept scop să "supravegheze frontierele țării", să îmbunătățească productivitatea agricolă, să controleze resursele de apă și catastrofele naturale, potrivit Agenției spațiale iraniene.

În opinia Statelor Unite, programul spațial iranian este destinat unor scopuri militare mai mult decât comerciale, în vreme ce Teheranul susține că activitățile sale aerospațiale sunt pașnice și conforme rezoluției Consiliului de Securitate al ONU.

De astă dată, autoritățile iraniene au fost nevoite totuși să se apere de acuzații de un tip diferit, după ce cotidianul american "The Washington Post" a relatat că Rusia "intenționează să folosească satelitul timp de mai multe luni" în cadrul ofensivei sale în Ucraina înainte de a ceda apoi controlul asupra acestuia Iranului. "Toate ordinele legate de controlul și operarea acestui satelit vor fi emise din prima zi și imediat după lansare de experți iranieni cu sedul la Ministerul iranian al Comunicațiilor", a afirmat duminică Agenția spațială iraniană într-un comunicat.

"Nicio țară terță nu poate avea acces la datele" trimise de satelit prin intermediul uni "algoritm de criptare", a asigurat aceasta, denunțând afirmații "false" ale ziarului american. În octombrie 2005, Rusia lansase deja primul satelit iranian, Sina-1, de pe cosmodromul din Plesețk (nord-vestul Rusiei). Lansarea satelitului Khayyam are loc la trei săptămâni după o vizită a președintelui rus, Vladimir Putin, în Iran, unde el s-a înâlnit pe 19 iuie cu omologul lui, Ebrahim Raissi, și cu ghidul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta din urmă făcuse apel la întărirea "cooperării pe termen lung" cu Rusia.

În iunie 2021, președintele rus respinsese informațiile din "Washington Post" care afirma că Moscova a furnizat un satelit sofisticat Iranului pentru a ameliora capacitățile sale de spionaj. Gardienii Revoluției, armata ideologică a Iranului, au anunțat în martie punerea pe orbită a unui nou satelit militar de recunoaștere botezat Nour-2, după lansarea primului, Nour-1, în aprilie 2020.

Lansarea satelitului Khayyam vine în mometul în care negocierile privind nuclearul iranian, care reunesc Iranul, Rusia, China, Franța, Regatul Unit și Germania au fost reluate la Viena, după un blocaj de mai multe luni, pentru a salva acordul din 2015. Acordul cunocut sub numele englez JCPOA urmărește să garanteze caracterul civil al programului nuclear iranian, acuzat că încearcă să se doteze cu arma atomică în ciuda negărilor sale. Dar în urma retragerii unilaterale în 2018 a Statelor Unite sub impulsul lui Donald Trump și a restabilirii sancțiunilor americane, Teheranul s-a eliberat treptat de obligațiile sale.

Surse: Agerpres, RADOR