Rusia susține că ar putea fi obligată să desfășoare rachete nucleare cu rază medie de acțiune în Europa, ca răspuns la ceea ce consideră că sunt planurile NATO de a face același lucru.

Avertismentul vine de la viceministrul de externe Serghei Riabkov, într-un moment în care tensiunile Est-Vest sunt cele mai grave de la încheierea Războiului Rece în urmă cu trei decenii, relatează Reuters, preluată de EURACTIV.com.

Riabkov a declarat că Rusia ar putea fi obligată să acționeze, dacă Occidentul refuză să i se alăture într-un moratoriu asupra forțelor nucleare cu rază intermediară (INF) din Europa - parte a unui pachet de garanții de securitate care reprezintă prețul pentru dezamorsarea crizei din Ucraina.

Lipsa de progres către o soluție politică și diplomatică ar determina Rusia să răspundă într-un mod militar, cu tehnologie militară, a declarat Riabkov pentru agenția de presă rusă RIA.

”Asta înseamnă că va fi o confruntare, aceasta va fi următoarea rundă”, a spus el, referindu-se la potențiala desfășurare a rachetelor de către Rusia.

Armele nucleare cu rază intermediară – cele cu o rază de acțiune de 500 până la 5.500 km (310 până la 3.400 mile) – au fost interzise în Europa în temeiul unui tratat din 1987 între liderul sovietic de atunci Mihail Gorbaciov și președintele SUA Ronald Reagan, decizie ce a fost considerată la acea vreme drept o relaxare majoră a tensiunilor din perioada Războiului Rece. Până în 1991, cele două părți au distrus aproape 2.700 dintre ele.

Washingtonul s-a retras din pact în 2019, după ce s-a plâns ani de zile de presupuse încălcări legate de dezvoltarea de către Rusia a unei rachete de croazieră lansată la sol pe care Moscova o numește 9M729, iar NATO îi spune ”Șurubelniță”.

Dacă NATO are dreptate că Rusia a desfășurat deja acest sistem în partea europeană a țării, la vest de Munții Urali, atunci amenințarea lui Riabkov este una inutilă, a spus Gerhard Mangott, expert în politica externă rusă și controlul armelor la Universitatea din Innsbruck.

Dar dacă negările Rusiei sunt adevărate, a mai spus el, atunci avertismentul Moscovei este ”semnalul final pentru NATO că ar trebui să inițieze discuții cu Rusia despre un acord de înghețare”.

”Dacă NATO rămâne pe poziția de a nu negocia un acord, atunci cu siguranță vom vedea Rusia desfășurând racheta Șurubelnița la granița sa de vest”, a adăugat el. 

În ultimele zile, Riabkov este unul dintre principalii purtători de mesaje ai Moscovei, în timp ce președintele Vladimir Putin face presiuni pentru garanții de securitate occidentale. Presiunile sunt făcute pe fondul avertismentelor Statelor Unite și ale aliaților săi de a renunța la o posibilă invazie a Ucrainei - intenție negată din nou de viceministrul de externe rus. 

El a reluat o comparație pe care a făcut-o săptămâna trecută între tensiunile actuale și criza rachetelor din Cuba din 1962, care a adus Statele Unite și Uniunea Sovietică în pragul războiului nuclear.

Raabkov a spus că există ”indicii indirecte” că NATO se apropie de redesfășurarea rachetelor cu rază medie de acțiune, inclusiv prin restabilirea de luna trecută a Comandamentului 56 de Artilerie care a operat rachetele Pershing cu capacitate nucleară în timpul Războiului Rece.

NATO dă asigurări că nu vor exista noi rachete americane în Europa și este gata să descurajeze noi rachete rusești cu un răspuns ”măsurat” care ar implica doar arme convenționale.

”Dacă Rusia nu distruge în mod verificabil toate rachetele sale SSC-8, cele care au încălcat INF, nu este credibilă atunci când propune o interdicție asupra ceva ce începuse deja să desfășoare", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, adăugând că propunerea Rusiei privind un moratoriu nu este credibilă”. 

De partea cealaltă, Riabkov susține că Rusia nu are încredere în Alianță.

”Nu își permit să facă nimic care ne-ar putea crește cumva securitatea – ei cred că pot acționa după cum au nevoie, în avantajul lor, și noi pur și simplu trebuie să înghițim toate acestea și să ne ocupăm de ele. Acest lucru nu se mai poate”, a spus oficialul rus.