Diplomația globală traversează o perioadă în care forța brută este folosită ca un baston, iar relațiile dintre state sunt reduse la negocieri comerciale. O parte semnificativă a lumii, în special Europa, este în panică, scrie „Sabah” (Turcia).

În prezent, Trump face un experiment. El folosește la maximum presiunea politică și economică. Dacă această abordare consolidează poziția globală și capacitatea internă a Americii, Trump poate recurge la politici mult mai agresive. Cu toate acestea, dacă se formează rezistență în unele părți ale comunității globale, iar Trump își dă seama că acest lucru costă SUA pe plan intern și extern, ar putea urma o politică mai așezată.

Pentru moment, Trump pare să creadă că acțiunile sale din primele patruzeci de zile de mandat au dat roade. Declarația sa „Acesta este doar începutul” este o reflectare a încrederii imense în sine.

În orice caz, o nouă paradigmă apare în lume. Alianțele sau antipatiile se formează la nivelul statelor, mai degrabă decât la nivelul blocurilor, în funcție de viziunea asupra lumii pe care o are liderul statului respectiv.

Funcționarea unei lumi multistratificate și multipolare va fi diferită. Impunerea statului care va fi decisiv și influent în politica mondială este direct legată de cine este pregătit pentru această nouă eră și în ce măsură.

+++

În Europa se încearcă remodelarea politicilor. Turcia a experimentat deja acest lucru. De la protestele violente din parcul Gezi, Turcia s-a confruntat cu multiple intervenții menite să-i modeleze politica internă. S-a încercat schimbarea sferei politice prin implicarea unor structuri susținute din exterior. S-au încercat toate mijloacele, inclusiv o lovitură de stat, pentru înlăturarea de la putere a președintelui Tayyip Erdoğan. Întreaga opoziție s-a unit împotriva sa.

Însă din toate aceste procese nu a rezultat o instabilitate politică. Aceste experiențe dificile sunt foarte importante pentru perioada următoare. Devine tot mai evidentă aprecierea globală a conducerii președintelui Erdoğan. În ultima perioadă s-a încercat din nou izolarea Turciei în politica externă. Au existat intervenții susținute din interior pentru a izola Turcia de sistemul internațional.

Încercările de a distruge economia Turciei nu au lipsit niciodată. Au existat permanent intervenții. În această perioadă, s-a văzut cât de valoroase sunt producția internă și industria națională. S-a pus accentul pe investițiile în sectoarele strategice.

A fost oprită vânzarea către Turcia a echipamentelor de apărare necesare pentru a ne acoperi nevoile de securitate. Partenerii tradiționali au continuat să ne amenințe în legătură cu investițiile. Așa stând lucrurile, Turcia a fost nevoită să își dezvolte propriile capacități, în special în industria de apărare. Săptămâna trecută am văzut cu mândrie unul dintre roadele acestor eforturi. Este suficient să ne uităm la acordul de parteneriat semnat de compania italiană Leonardo, una dintre cele mai mari 20 de companii de apărare din lume, și Baykar, mândria țării noastre.

Prin atitudinea activă avută în teren, Turcia și-a consolidat recent poziția în politica mondială. Implicarea Turciei în zone de conflict precum Siria, Karabah, Mediterana de Est și Libia, poziția sa respectată în războiul Ucraina-Rusia și activitățile sale de mediere pentru a asigura stabilitatea în Africa sunt doar câteva exemple. Turcia a dezvoltat modele ample de cooperare strategică în relațiile bilaterale. Au fost luate măsuri de normalizare cu țările cu care relațiile se deterioraseră și deveniseră tensionate, au fost semnate acorduri privind consolidarea domeniilor de cooperare.

În timp ce își menține relațiile cu Occidentul în cadrul UE și NATO, și-a sporit influența în diferite țări și organizații din Asia. În cele din urmă, urmărirea autonomiei strategice în politica externă a devenit un model pentru multe țări.

Prin urmare, Turcia s-a confruntat de timpuriu cu turbulențele sistemului global, în special în Europa. A căpătat experiență. Acționând din timp, a reușit să parcurgă un drum lung în consolidarea capacităților sale. Și-a îmbunătățit sistemul politic. Rezistența sa la crize a crescut. Și-a dezvoltat abilitățile politice. În acest sens, zonele de oportunitate de care poate beneficia sunt destul de largi...

(Articol semnat de Nebi Miș)

Sursa: Rador Radio România