Forțele aeriene ruse au lansat săptămâni la rând raiduri aeriene asupra școlilor, spitalelor și clădirilor rezidențiale din orașul sirian Alep. Cancelarul german a condamnat acțiunea ca fiind "total inumană". Dar consecințe nu vor exista deocamdată. Europenii îl lasă pur și simplu pe Putin să bombardeze în continuare în Siria.

Cei 28 de șefi de stat și de guvern din UE nu au reușit, în cadrul Consiliului European de Toamnă, să ajungă la un acord privind impunerea de noi sancțiuni împotriva Moscovei, scoțând la iveală diviziunile dintre europeni. Urmarea: europenii vor aștepta să vadă dacă Moscova își continuă bombardamentele.

După nouă ore de negocieri dure, cancelarul Angela Merkel a ieșit, în noaptea de joi spre vineri, într-o conferință de presă: "UE ia în considerare toate opțiunile, inclusiv sancțiuni împotriva unor persoane sau organizații care sprijină regimul (sirian), în cazul în care atrocitățile vor continua". O amenințare blândă a Bruxellesului, care nu-l va impresiona prea mult pe  președintele rus, Vladimir Putin, notează Welt Online.

Unul dintre cei care s-au opus unor noi sancțiuni, spre nemulțumirea Franței și Marii Britanii, a fost premierul italian, Matteo Renzi. "Nu cred că are sens să ne gândim la sancțiuni. Aceasta este, de altfel, și poziția adoptată luni de miniștrii de Externe ", a spus Renzi.

Premierul italian nu dorește sancțiuni suplimentare, deoarece ar putea fi afectate companiile din țara sa, aflate deja în dificultate. El a avut o poziție fermă în acest sens: sancțiunile trebuie să fie adoptate în unanimitate. Lui i s-au alăturat state precum Cipru și Grecia.

Merkel a declarat că vrea să aibă relații bune cu Rusia, dar "pe de altă parte, trebuie să exprimăm în mod clar atitudinea noastră față de ceea ce se petrece în Siria”.

Nici președintele Klaus Iohannis nu a avut o poziție tranșantă, precizând că este nevoie de mai multă diplomație, de mai multe întâlniri.

Referindu-se la bombardarea Alepului, Iohannis a recunoscut că este ”foarte greu de înțeles de ce cineva trebuie să bombardeze un cartier de 300.000 de civili cu motivația că, pe undeva, sunt câțiva teroriști acolo”.

”Am condamnat cu toții împreună acțiunile nesăbuite care au avut acolo și am atras atenția că acțiunile Rusiei sunt eronate”, a declarat președintele, care susține că nu s-a discutat despre noi sancțiuni impuse Moscovei.

”Discuția a fost una profundă și principială despre Rusia, despre implicarea Rusiei în Donbass, în Siria, despre ce trebuie să facem noi. Însă, în niciun fel, nu au existat certuri și, în niciun fel, nu au existat forțări din partea unuia sau altuia dintre membrii Consiliului European. Am citit ceva foarte ciudat, că unii ar fi vrut să aplicăm sancțiuni Rusiei și cineva i-a salvat pe ruși. Nici n-a fost vorba de așa ceva. A fost vorba despre formulări în concluzii și toată discuția a mers încolo, încât formulările din concluzii să fie ferme, să reflecte voința tuturor celor 28 și să fie foarte clar pentru Rusia că nu suntem de acord cu această abordare”,

a spus el, după încheierea reuniunii.

Doar câțiva lideri europeni au avut curajul să spună lucrurilor pe nume.

Premierul estonian, Taavi Rõivas, a fost unul dintre ei. El a acuzat Guvernul sirian și Rusia că au transformat Alep într-un nou Groznîi, oraș distrus aproape complet de armata rusă în războiul din Cecenia. 

De asemenea, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a criticat vehement Moscova: "Este clar că strategia Rusiei este să slăbească UE".