Invadarea Ucrainei de către Rusia în urmă cu un an a convins Suedia și Finlanda că doar umbrela de securitate a Alianței Atlantice (Art. 5 - apărare reciprocă) le-ar putea proteja de deriva neo-imperialistă a regimului imprevizibil al lui Vladimir Putin.

Finlanda, cea mai expusă pentru că împarte o graniță de 1.340 de kilometri cu ursul rus, a început o dezbatere națională, urmată în același timp de Suedia pentru a da o întoarcere de 180 de grade tradiției sale politice de aliniere non-militară.

În luna mai a anului trecut, ambele țări nordice și-au depus candidatura oficială la NATO, care le-a întâmpinat cu brațele deschise la posibilitatea de a întări flancul nordic al organizației prin transformarea Mării Baltice într-o mare internă a Alianței.

Cu toate acestea, foarte repede, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a văzut în aceast situație oportunitatea de a amenința cu veto asupra intrării Suediei și Finlandei pentru a obține contrapartide interne.

Cele trei țări au semnat un memorandum la Summitul NATO de la Madrid din iunie prin care Stockholm și Helsinki s-au angajat să ridice embargoul asupra armelor Turciei, să combată organizațiile kurde și să extrădeze presupușii teroriști revendicați de Ankara. Dar, de atunci, nimic nu a fost suficient pentru Erdogan, care acuză, în special Suedia, că este un "sanctuar terorist" și amenință să dea voie doar candidaturii Finlandei. Un scenariu care îngrozește NATO și, mai ales, Suedia, care ar fi mai vulnerabilă la o posibilă invazie rusă a insulei strategice Gotland.

La o lună după întreruperea negocierilor din cauza arderii unui Coran în fața Ambasadei Turciei din Stockholm de către un politician de extremă dreapta, pare să se întrevadă o rază de speranță. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reușit să reunească cele trei țări miercurea trecută pentru a relua negocierile.

"Mesajul meu este că atât Finlanda, cât și Suedia au îndeplinit ceea ce au promis în acordul trilateral pe care l-au semnat cu Turcia", a spus Stoltenberg.

Doar o zi mai târziu, Parlamentul finlandez (Eduskunta) a aprobat în mod covârșitor intrarea sa în organizație, fără a aștepta Turcia și Ungaria, singurele două dintre cei 30 de parteneri NATO care nu au ratificat încă aderarea suedezilor și finlandezilor.

Având alegerile legislative care vor avea loc în mai puțin de o lună, pe 2 aprilie, premiera Sanna Marin, social-democrată, a dorit să separe cea mai importantă decizie de politică externă și de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial atât de campania electorală, cât și de negocierile de formarea a unui guvern.

În Ungaria, deși Executivul nu și-a exprimat niciodată opoziția față de extindere, dezbaterea parlamentară a fost amânată de mai multe ori și nu a fost reluată până pe 1 martie. Deputații Fidesz, partidul lui Orban, par să dorească să facă cele două țări să plătească pentru criticile aduse de Stockholm și Helsinki privind încălcările statului de drept în Ungaria. Membri ai comisiilor parlamentare au călătorit în Suedia și Finlanda pentru a discuta problema. Dacă nu vor exista noi întârzieri, Legislativul ungar va vota aderarea în săptămâna de sesiuni din 20 martie.

Între timp, la Stockholm, guvernul conservator al lui Ulf Kristersson va prezenta miercuri "Riksdag-ului" (Parlamentul) și o lege care face ca apartenența la o organizație teroristă să devină infracțiune. Textul, care a necesitat o reformă constituțională și are un sprijin larg în rândul partidelor politice, încearcă să-i arate Ankarei că Stockholm ia foarte în serios lupta împotriva terorismului kurd și a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), bestia neagră a lui Erdogan și considerată organizație teroristă și de către Uniunea Europeană și Statele Unite.

Cu toate acestea, nimeni nu se așteaptă ca autoritățile turce să-și relaxeze poziția până la alegerile prezidențiale din Turcia, care vor avea loc pe 14 mai. Ulterior, se deschide o fereastră de oportunitate pentru ca Suedia și Finlanda să își finalizeze procesul de aderare înainte de summitul NATO din 11 și 12 iulie de la Vilnius (Lituania).

Jocul politic intern al lui Orban

Potrivit fostului ministru de externe finlandez Erkki Tuomioja, vizita privind extinderea NATO face parte din jocul politic intern al lui Viktor Orbán. Vicepreședintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului finlandez, Erkki Tuomioja, consideră că apropiata vizită la Helsinki a grupului de deputați condus de Csaba Hende nu este o vizită a Parlamentului ungar, ci o vizită a fracțiunii FIDESZ, și, în opinia sa, este vorba despre jocul politic intern al lui Viktor Orbán.

Finlanda nu are nimic de discutat, nimic de explicat delegației ungare, a declarat pentru ziarul finlandez Demokraatti politicianul social-democrat, care a fost ministru de externe între 2000-2007 și 2011-2015, a informat portalul ungar 444.hu, citat de Inforstart.hu.

Din delegația partidelor de guvernământ mai fac parte Enikő Győri, Zsolt Németh și Ernő Schaller-Baross. Grupul va efectua o vizită la Stockholm și Helsinki în această săptămână.

Portalul inforstart.hu l-a întrebat recent despre această vizită pe președintele Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul ungar, Zsolt Nemeth. Motivul vizitei este acela că la întâlnirea fracțiunii FIDESZ-KDNP (Partidul Popular Creștin Democrat ) de la Balatonfüred, de la sfârșitul lunii februarie, "s-a dovedit brusc" că deputații sunt împărțiți în această chestiune, a spus Zsolt Nemeth.

Potrivit președintelui grupului parlamentar al FIDESZ, Máté Kocsis, "mulți parlamentari ungari și-au exprimat nemulțumirile din cauză că politicienii acestor țări au insultat Ungaria în mod nepoliticos, fără temei și adesea într-un mod trivial în ultimii ani, iar acum cer o favoare".

Această nemulțumire a fost calificată și de ministrul de externe, Péter Szijjártó, drept legitimă. El a legat, de asemenea, extinderea NATO de criticile și procedurile UE privind democrația și statul de drept din Ungaria: "Cum se așteaptă ei la luarea unor decizii rapide și corecte, când în ultima perioadă am auzit constant că nu există democrație în Ungaria, că statul de drept nu este garantat în Ungaria, că nu există libertatea presei, că independența justiției nu este garantată?", s-a întrebat ministrul ungar de externe.

În consens cu întrebarea retorică a lui Szijjártó, Tuomioja a subliniat că retorica politicii ungare este "puternic pătrunsă de nemulțumiri și de cererea de scuze".

La rândul său, președintele Parlamentului finlandez, Matti Vanhanen, a subliniat pentru ziarul Demokraatti: "Așa cum NATO și UE sunt două organizații separate, așa nu există nicio legătură între aderarea Finlandei și Suediei și fondurile UE".

Sursa: RADOR