Situația de la granița ruso-ucraineană e din ce în ce mai tensionată, iar oficialii americani au declarat la sfârșitul săptămânii trecute că războiul este „iminent” și ar putea începe în curând. 

„Nimeni nu știe ce se va întâmpla miercuri”, le-a spus duminică jurnaliștilor un oficial de rang înalt din guvernul german. „Ceea ce vă pot promite este că miercuri, cu siguranță, eforturile noastre diplomatice și ale partenerilor noștri vor continua cu aceeași intensitate”, a adăugat el, relatează EURACTIV Germania.

Data de miercuri pentru o invadare a Ucrainei a fost vehiculată pe surse, dar oficiali americani de rang înalt au declarat că nu pot confirma informațiile potrivit cărora serviciile de informații americane indică faptul că Rusia plănuiește să invadeze Ucraina în această zi.

În timp ce surse guvernamentale spun că Berlinul nu se așteaptă ca vizita cancelarului să dea rezultate imediate sau să modifice radical lucrurile, Scholz speră că o continuare a eforturilor diplomatice ar putea împiedica o escaladare a situației. 

„Este sarcina noastră să ne asigurăm că prevenim orice război în Europa”, a subliniat vineri cancelarul adresându-se Consiliului Federal.

Cu toate acestea, îngrijorarea a cuprins deja Berlinul. După avertismentul SUA, Germania le-a cerut sâmbătă cetățenilor săi să părăsească Ucraina cât mai curând posibil și a anunțat că va retrage majoritatea personalului Ambasadei din această țară.

Deși Guvernul german este „conștient de faptul că astfel de pași ar putea fi percepuți ca un semnal de alarmă”, decizia s-a bazat pe considerente de siguranță, nu politice, au spus surse guvernamentale.

Aderarea la NATO 

În timp ce Scholz mizează pe o abordare diplomatică pentru a dezamorsa situația, există câteva linii roșii în negocieri – una dintre ele fiind chestiunea aderării la NATO.

Rusia a cerut tot timpul ca ușile Alianței să rămână închise pentru Ucraina. Cu toate acestea, surse guvernamentale germane spun că astfel de cereri nu vor fi luate în considerare și că dreptul țărilor de a adera liber la astfel de alianțe este condiția prealabilă pentru orice fel de discuții.

Susținerea politicii ușilor deschise este „responsabilitatea noastră”, au subliniat surse guvernamentale germane.

În prezent, Germania ia în considerare și dacă să sprijine Ucraina cu livrarea de echipamente militare neletale. Berlinul are reticențe în a furniza armanent Kievului, dar se gândește la livrarea unor echipamente, cum ar fi dispozitivele de vedere pe timp de noapte.

Recompensă și pedeapsă

Scholz a căutat o aliniere strânsă a poziției germane cu cele ale aliaților săi occidentali în ultimele zile. Vineri, cei mai importanți membri ai NATO au discutat despre tensiunile în curs și pentru a asigura o abordare comună în răspunsul lor la criză.

Dacă Rusia ar încălca integritatea teritorială a Ucrainei, aceasta ar fi întâmpinată cu sancțiuni dure și rapide, au fost de acord vineri cei nouă lideri transatlantici, printre ei numărându-se Scholz, președintele francez Emmanuel Macron, președintele SUA Joe Biden, precum și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European Charles Michel.

În cadrul discuției, Occidentul a convenit asupra unei strategii cu două tăișuri - „diplomație și descurajare”. Biden a subliniat deja săptămâna trecută că va pune capăt gazoductului Nord Stream 2, dacă Rusia lansează un atac.

În caz de agresiune, UE a anunțat sancțiuni „masive” în sectorul financiar și energetic. De asemenea, ar fi vizat și „exportul de produse de înaltă tehnologie”, a declarat vineri von der Leyen.

Abordarea diplomatică a Germaniei

În cadrul strategiei „diplomație și descurajare” adoptată de occidentalii, Berlinul este interesat în special de progrese pe frontul diplomatic și de folosirea relației speciale de lungă durată cu Rusia pentru a convinge Kremlinul să oprească orice escaladare ulterioară a conflictului.

În timp ce Scholz a amenințat vineri Rusia cu „sancțiuni severe” în cazul oricărei agresiuni împotriva Ucrainei, el a subliniat necesitatea de a continua discuțiile, mai ales în Formatul Normandiei, din care fac parte Germania, Franța, Rusia și Ucraina.

În timp ce unii lideri occidentali au evidențiat deja un set concret de contramăsuri care ar fi luate în cazul unei agresiuni rusești, poziția Berlinului a rămas vagă cu privire la amploarea și amploarea potențialelor sale acțiuni.

Scholz a susținut tot timpul că toți partenerii transatlantici vor fi de acord cu privire la contramăsuri, dar a refuzat să facă aluzii la orice instrument specific de represalii.

Scholz însuși și-a numit reticența ca făcând parte dintr-o „ambiguitate strategică” care urmărește să nu-i arate lui Putin cât de departe ar merge Occidentul în aplicarea sancțiunilor, păstrând, totodată, canale deschise către Kremlin.