Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, îi avertizează pe aliații de pe ambele maluri ale Atlanticului împotriva oricărei tentații „izolaționiste”, într-un discurs de adio susținut joi, 19 septembrie, și analizat de Le Figaro.

După zece ani la conducerea NATO, oficialul norvegian lansează mai multe avertismente în acest ultim discurs și dă câteva sfaturi, cu riscul de a le irita pe unele dintre cele 32 de țări membre.

„S-au ridicat voci de pe ambele maluri ale Atlanticului pentru a cere Americii și Europei să o ia pe căi diferite (...) Izolaționismul nu va garanta securitatea nimănui", a declarat Jens Stoltenberg în acest discurs, din care unele extrase au fost făcute publice de NATO. Candidatul republican la Casa Albă, Donald Trump, și-a criticat în repetate rânduri aliații europeni acuzați că sunt „rău platnici", ajungând chiar să-i amenințe că îi abandonează în fața unui atac rusesc dacă nu contribuie suficient la finanțarea Alianței.

„Relevanța Alianței Atlantice a fost pusă sub semnul întrebării. A fost considerată divizată, învechită, în moarte cerebrală. Dar realitatea este că NATO este puternică, unită și mai importantă ca oricand", va spune Jens Stoltenberg. Va mai trebui să-i asigurăm viitorul. „Trebuie să fim gata să plătim prețul păcii”, intenționează să avertizeze șeful NATO, cerând aliaților să cheltuiască mai mult. „Cu cât sunt mai mulți bani, cu atât apărarea noastră va fi mai puternică, cu atât descurajarea noastră va fi mai eficientă și securitatea noastră mai mare”, asigură el, potrivit extraselor date publicității.

Cheltuieli pentru apărare insuficiente

Doar 23 din cele 32 de țări membre au atins obiectivul stabilit de NATO în urmă cu zece ani de a cheltui cel puțin 2% din produsul lor intern brut (PIB) pentru cheltuielile militare. E o „veste bună", dar „vestea proastă este că nu mai este suficient pentru a ne garanta securitatea”, adaugă el. Mai multe țări europene sunt reticente să cheltuiască mai mult, după ani de reduceri bugetare ale cheltuielilor cu înarmarea, reduceri făcute posibile de angajamentul militar american în Alianță.

În ceea ce privește războiul din Ucraina, cu care Jens Stoltenberg s-a confruntat în calitate de șef al NATO din primele zile, după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014, el intenționează să ceară aliaților să vorbească cu Moscova, cu riscul de a-i irita pe unii, precum Polonia sau Țările Baltice. „Trebuie să vorbim cu vecinii noștri, oricât de greu este", spune el, conform acestor extrase. Dar "Ucraina trebuie să se angajeze cu Rusia dintr-o poziție de forță", adaugă el imediat. Și, „orice acord de pace viitor trebuie să fie susținut de un sprijin militar puternic și de durată, nu doar bucăți de hârtie", mai avertizează Jens Stoltenberg.

Franța, criticată pentru că a cerut ca Rusia „să nu fie umilită”, la câteva luni după începerea invaziei ruse în Ucraina, ar trebui să aprecieze. Pe de altă parte, ea ar putea fi mai critică la adresa apelului pe care intenționează să-l facă actualul șef al NATO de a nu ceda tentației protecționiste. „Protecționismul împotriva unor aliați nu ne asigură securitatea”, mai spune Stoltenberg. Franța luptă pentru a se asigura că de ajutorul UE pentru industriile de armament beneficiază în mod prioritar companiile europene.

Jens Stoltenberg cheamă la ordine anumite țări europene tentate de menținerea unor relații comerciale puternice cu Moscova, precum Ungaria, să nu-și stabilească o prioritate eronată. „Libertatea este mai importantă decât comerțul liber. Nu trebuie să schimbăm nevoile noastre de securitate pe termen lung pe interese pe termen scurt”, avertizează el. După zece ani în fruntea organizației, fostul premier norvegian își părăsește funcția pe 1 octombrie pentru a fi înlocuit de un alt fost șef de guvern, neerlandezul Mark Rutte.