Șeful Observatorului Nuclear al Națiunilor Unite, Rafael Grossi, se află în Iran pentru a cere controale mai severe asupra programului nuclear al țării.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are din ce în ce mai multă dificultate în monitorizarea progresului rapid al programului nuclear al Republicii Islamice, exacerbat de tensiunile din Orientul Mijlociu din cauza războiului dintre Israel și Hamas, conform Euronews. 

Grossi a avertizat deja că Teheranul are suficient uraniu îmbogățit pentru a produce "mai multe" bombe nucleare și a recunoscut că agenția nu poate garanta că niciuna dintre centrifugele Iranului nu a fost folosită pentru îmbogățire secretă. 

Dar șeful Organizației Iraniene pentru Energie Atomică, Mohammad Eslami, a declarat că aderarea la Tratatul de neproliferare nucleară și cooperarea cu AIEA "sunt în fruntea politicilor și strategiei Republicii Islamice". 

"22% din inspecțiile AIEA sunt efectuate în Iran. Acest număr de inspecții nu a fost niciodată efectuat în nicio țară în istorie", a spus Mohammad Eslami. În concordanță cu oficialii care au susținut întotdeauna că programul nuclear al Iranului are scopuri pașnice, Eslami a adăugat că Teheranul "va extinde tehnologia nucleară cu hotărâre". 

Dar Iranul a limitat efectiv capacitatea AIEA de a efectua verificări adecvate asupra activităților sale nucleare, iar agenția ONU se confruntă cu o serie de provocări, de la eșecul Teheranului de a explica urmele de uraniu găsite în situri nedeclarate până la excluderea a aproape tuturor celor mai importanți experți ai AIEA în domeniul îmbogățirii. 

Acordul nuclear istoric, cunoscut oficial ca Planul de acțiune global comun, a fost semnat de Iran și majoritatea țărilor occidentale împreună cu Uniunea Europeană în 2015. Acordul prevedea ca Iranul să primească scutire de sancțiuni în schimbul impunerii unor limite asupra activităților sale nucleare, în special asupra gradului de îmbogățire a uraniului. 

Însă, acordul a deraiat în 2018, când președintele american de atunci, Donald Trump, a retras semnătura SUA, numindu-l "cel mai prost acord din istorie". Casa Albă a impus, apoi, o serie de noi sancțiuni Iranului, adoptând o campanie de "presiune maximă" în încercarea de a constrânge țara să-și limiteze activitățile nucleare. 

Campania a avut efectul opus, distanțând tot mai mult Iranul de angajamentele asumate prin acord. De atunci, Iranul a început să depășească limitele convenite privind uraniul îmbogățit și a dezvoltat noi centrifugi. 

SURSA: RADOR RADIO ROMÂNIA