Dmitro Kuleba, șeful diplomației ucrainene, merge în China marți. Beijingul fiind unul dintre cei mai apropiați aliați ai Kremlinului, această călătorie își propune să discute modalități de a pune capăt războiului dintre Kiev și Moscova.

La mai bine de doi ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia, calea spre pace între cei doi vecini este încă foarte ipotetică. Pentru a avansa discuțiile, șeful diplomației ucrainene, Dmitri Kuleba, se află într-o vizită de două zile China, un aliat al Moscovei, începând de marți, relatează La Tribune.

"Principalul subiect de discuție va fi căutarea modalităților de a opri agresiunea rusă și rolul Chinei în realizarea unei păci durabile și juste", a declarat Ministerul de Externe ucrainean într-un comunicat.

Autoritățile chineze, la rândul lor, au confirmat sosirea lui Dmitro Kuleba.

Nu întâmplător șeful diplomației ucrainene merge în China pe acest subiect. Beijingul are într-adevăr un loc important în acest conflict urmare a "jocului său dublu". Este un aliat de prim plan al Rusiei, cele două țări fiind unite în rivalitatea lor împotriva Occidentului.

Timp de doi ani și jumătate, președintele chinez, Xi Jinping, s-a abținut să condamne invazia rusă. Dar, în același timp, China susține și principiul integrității teritoriale a statelor, care include deci și Ucraina. O poziție contrară celei a Rusiei, care cere ca Kievul să cedeze cele cinci regiuni pe care ea le ocupă total sau parțial. 

Occidentalii critică poziția Beijingului 

Această poziție ambiguă a Chinei este, de altfel, privită negativ de către occidentali și criticată de mult timp. Ei și-au exprimat din nou "îngrijorarea profundă" cu privire la apropierea dintre Rusia și China și au denunțat sprijinul Beijingului pentru efortul de război rusesc în Ucraina în timpul unui summit de la Washington la mijlocul lunii iulie.

China "joacă acum un rol determinant în războiul Rusiei împotriva Ucrainei", au declarat ei, solicitând Beijingului, "în calitatea sa de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU (...) să înceteze sprijinirea efortului de război al Rusiei, material și politic".

Beijingul "nu poate face posibilă continuarea celui mai mare război pe care l-a cunoscut Europa în istoria sa recentă fără ca aceasta să-i afecteze interesele și reputația", au adăugat ei.

China nu furnizează direct arme Rusiei, dar țările aliate, în frunte cu Statele Unite, acuză companiile chineze că furnizează componente și echipamente pentru sectorul rus al armamentului. Acuzații negate oficial de Beijing.

Mai general, China a criticat comentariile făcute de occidentali. "NATO ar trebui să înceteze să promoveze o așa-numită amenințare chineză, să nu mai incite la confruntare și la rivalitate și să contribuie mai mult la pacea și stabilitatea mondială", a replicat misiunea chineză la Uniunea Europeană, denunțând comentarii "pline" de "calomnii". 

În căutarea păcii

China subliniază că a cerut întotdeauna negocieri de pace în legătură cu războiul dintre Ucraina și Rusia. Astfel, în februarie 2023, ea a prezentat un plan de pace pentru Ucraina, fără ca Moscova și Kievul să-l aplice pentru a relua discuțiile. În timpul primului summit de pace, organizat la jumătatea lunii iunie în Elveția, Beijingul a decis însă să nu participe, deoarece Moscova nu fusese invitată. Ceea ce unele țări au deplâns. "Va trebui să găsim o metodă care să permită" Rusiei și Chinei "să se alăture acestor deliberări", a declarat președintele Ghanei, Nana Akufo-Addo.

Poate va fi cazul în noiembrie. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că dorește să prezinte un "plan" pentru "o pace justă" la acel moment. "Mi-am stabilit obiectivul ca până în noiembrie să avem un plan complet pregătit" pentru a putea organiza summitul, a spus el săptămâna trecută.

Pe de altă parte, el s-a declarat în favoarea prezenței reprezentanților ruși în cadrul acestui al doilea summit. Este pentru prima dată când liderul ucrainean exprimă ideea unor discuții cu Rusia, fără retragerea prealabilă a Rusiei de pe teritoriul său.

În trecut, el a jurat că nu vrea să vorbească cu Vladimir Putin atâta timp cât este la putere și chiar a semnat un decret prin care negocierile cu Moscova erau declarate ilegale. O schimbare de poziție după aproape 29 de luni de război și mii de morți, în special civili, afectați aproape zilnic de atacuri rusești.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA