Guvernul de la Belgrad ar putea semna un acord cu blocul comercial eurasiatic creat de Rusia, ceea ce vine în contradicție cu prioritățile privind aderarea la Uniunea Europeană.

Presa rusă scrie că premierul Serbiei, Ana Brnabic, urmează să semneze vineri, la Moscova, un acord prin care țara sa s-ar putea alătura zonei de comerț liber din Uniunea Economică Eurasiatică.

Dacă va semna acest acord, Serbia ar fi primul stat din afara fostei URSS inclus în Uniunea Economică Euroasiatică, un proiect de cooperare regională conceput și condus de Rusia, care mai grupează Belarus și Armenia (în Europa) și Kazahstan și Kîrgîzstan (în Asia Centrală).

Premierul rus Dmitri Medvedev anunțase în cadrul vizitei sale de săptămâna trecută la Belgrad că Brnabic este așteptată vineri într-o vizită la Moscova, iar Federația Rusă mizează ca în timpul acestei vizite să fie semnat un acord privind zona de comerț liber cu Uniunea Economică Eurasiatică, potrivit agenției de presă RIA Novosti, citată de Agerpres.

Comisia Europeană a avertizat însă că Serbia ar trebui să se alinieze progresiv cu politicile comune ale UE în vederea aderării la blocul comunitar, chiar dacă poate semna acorduri cu state terțe până în acel moment.

„În contextul negocierilor privind aderarea la UE, Serbia s-a angajat că se va retrage din toate acordurile comerciale bilaterale la data intrării în Uniunii”, a spus pentru EURACTIV, Maja Kocijancic, o purtătoare de cuvânt a UE. Ea a punctat că această retragere nu este o condiție nouă, ci o regulă generală care se aplică tuturor candidaților la statutul de membru UE.

Dar președintele sârb Aleksandar Vucic a spus că acordul privind zona de liber schimb cu Uniunea Economică Eurasiatică va permite Serbiei să-și extindă exporturile pe această piață.

Totuși, principalul partener comercial al Serbiei rămâne UE, cu circa două treimi din total, în timp ce relațiile cu Rusia abia ajung la 10% din comerțul extern al statului balcanic. Înb plus, punctează oficialul UE, investițiile europene în Serba sunt de peste zece ori mai mari decât cele ruse.

Nici publicul larg nu este prea atras de acordul comercial cu zona economică euroasiatică. Potrivit unui studiu al Biroului de cercetare socială (BIRODI) din Belgrad, doar aproximativ 17,6% dintre sârbi susțin acest demers, în timp 45% consideră aderarea la UE drept cea mai bună opțiune pentru politica externă (o treime dintre cei intervievați au declarat că cel mai bine ar fi ca Serbia să rămână în afara ambelor blocuri).

În ultima vreme, UE a dezaprobat dovezile de loialitate ale Serbiei față de Moscova, inclusiv refuzul său de a alătura sancțiunilor occidentale împotriva Rusia, notează Agerpres.

Dar recentul refuz al UE de a deschide negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania a avut un impact puternic în Balcani, iar președintele sârb a spus că a devenit evident că regiunea nu se poate baza doar pe occidentali.

Serbia a semnat cu Macedonia de Nord și Albania un acord privind crearea unui „mic Schengen”, o zonă de liberă circulație a mărfurilor, fluxurilor de capital și persoanelor între cele trei state.

În plus, Serbia vrea să-și îmbunătățească relațiile cu China și Rusia, nu numai în plan economic. Rușii au susținut întodeauna Serbia în disputa cu Kosovo, iar acum desfășoară un exercițiu militar comun pe teritoriul sârb, la care a trimis un batalion de rachete antiaeriene S-400 și o baterie de 'Panțîr-S' (sistem de apărare antirachetă). Este prima dată când sisteme de acest tip sunt trimise în străinătate pentru manevre, potrivit ministerului rus al apărării, chiar dacă aceste echipamente sunt desfășurate în Siria.