Președintele sârb în exercițiu, Aleksandar Vucic, a revendicat duminică o victorie zdrobitoare la prezidențiale, prelungind un deceniu de stăpânire asupra țării în care se prezintă drept garantul stabilității în umbra războiului din Ucraina.

„Nu a existat niciun suspans în niciun moment”, a spus el în discursul său de victorie, felicitându-se pentru că a câștigat al doilea mandat de cinci ani din primul tur, cu aproximativ 60% din voturi.

„Sunt bucuros că un număr mare de oameni au votat și au demonstrat caracterul democratic al societății sârbe”, a continuat cel care a fost succesiv vicepremier și prim-ministru înainte de a accede la președinție.

Alegătorii au fost chemați la urne să desemneze un nou președinte, cei 250 de deputați, precum și mai multe consilii municipale, printre care cel din Belgrad, capitala.

Aleksandar Vucic a declarat că formațiunea sa, Partidul Progresist Sârb (SNS, centru-dreapta), a câștigat aproape 44% din voturi la alegerile legislative. „Avem cu partidul maghiar mai mult decât suficiente voturi pentru a forma o majoritate”, a adăugat el.

Dominația coaliției de guvernământ ar trebui să fie, totuși, mai puțin hegemonică decât în parlamentul în funcție.

Invazia Ucrainei de către Rusia la sfârșitul lunii februarie a schimbat cursul campaniei care ar fi trebuit să se concentreze pe mediu, corupție și drepturi în această țară din Balcani candidată la Uniunea Europeană.

Dar Aleksandar Vucic, obișnuit să navigheze printre influențele rivale ale Estului și Vestului, a luat războiul în avantajul său. Într-o țară care suferă ca și în alte părți de pandemia de coronavirus, el s-a prezentat ca fiind singurul capabil să conducă nava pe vreme furtunoasă. A făcut campanie sub sloganul „Pace. Stabilitate. Vucic”.

„Influența crizei ucrainene asupra alegerilor a fost enormă”, a comentat președintele sârb.

Mai multe ONG au raportat incidente și violențe, în timp ce opozanții au denunțat încercările SNS de a intimida alegătorii în secțiile de votare.

Pavle Grbovic, liderul unui partid de opoziție de centru-stânga, a afirmat că a fost atacat de militanți SNS în timp ce încerca să filmeze fraude la Belgrad.

Aleksandar Vucic a dezmințit orice neregulă.

În urmă cu doar câteva luni, opoziția părea să fi făcut progrese în Serbia, țară cu mai puțin de șapte milioane de locuitori.

În ianuarie, Aleksandar Vucic a anulat un proiect controversat al unei mine de litiu care a mobilizat zeci de mii de manifestanți, o răsturnare de situație rar întâlnită în deceniul său la putere.

Sârbii din Kosovo, fosta provincie de sud niciodată recunoscută de Belgrad, s-au urcat în 40 de autobuze pentru a participa la alegerile din Serbia vecină, Pristina refuzând să organizeze operațiuni electorale pe teritoriul său.

Principalul rival al lui Aleksandar Vucic, generalul în retragere Zdravko Ponos, declarase mai devreme că speră într-o "schimbare serioasă" în Serbia.

Guvernul a manevrat cu prudență pentru a gestiona criza din Ucraina condamnând oficial Rusia la ONU, abținându-se în același timp de la orice sancțiuni împotriva Moscovei, în contextul în care mulți sârbi susțin războiul declanșat de Kremlin.