"Va fi dificil să ne gândim că putem mobiliza 1.8 miliarde de dolari în acest an. În aceste momente, eu prefer să păstrez un limbaj sincer", a afirmat ministru de stat responsabil cu bugetul, Pierre Kangudia Mbayi.

Estimarea de 1.8 miliarde de dolari, făcută anul trecut, îi aparține Comisiei Electorale Naționale Independente (CENI) din Congo.

Este cu siguranță o sumă mare de bani - aproape două treimi din costul estimat al alegerile prezidențiale din 2016 din Statele Unite, iar asta în ciuda marii diferențe economice dintre țări, comentează The Washington Post.

Cu toate acestea, oficialii electorali spun că aceste fonduri sunt necesare pentru a înregistra mai mult de 30 de milioane de alegători într-o țară atât de mare, cu legături sărace de transport, care nu a avut niciodată alegeri regulate.

CENI a anunțat deja la sfârșitul anului trecut că se îndoiește de faptul că ar fi în măsură să înregistreze toți alegătorii înainte de 2018.

Este puțin probabil ca decizia să atragă critici din partea liderului actual al Republicii Democrate Congo, Joseph Kabila, care conduce țara de când tatăl său a fost asasinat în 2001, mai ales că sondajele de opinie arată că majoritatea congolezilor doresc ca el să demisioneze și să-i facă loc unui nou lider.

Kabila a refuzat să părăsească biroul până când se alege un nou președinte, decizia fiind susținută și de Curtea Constituțională, loială președintelui.

Alegerile întârziate au declanșat o criză politică în țară, care s-a lăsat inclusiv cu violențe, pentru că situația din Congo a evidențiat o problemă mai largă în Africa Subsahariană: liderii care nu demisionează. Pe întregul continent există multe exemple de guverne care încalcă limitele pe termen lung și alte practici democratice, astfel încât să poată păstra puterea, uneori timp de zeci de ani.

Congo, cea mai mare națiune din Africa Subsahariană, nu a avut niciodată o tranziție pașnică de putere și a fost afectată de numeroase conflicte de la sfârșitul anilor 1990 până la începutul anilor 2000.

Este adevărat că problemele economice ale țării sunt foarte reale. Conform unei estimări, mulți cetățeni congolezi trăiesc cu 2 deolari pe zi, în ciuda resurselor minerale vaste ale țării, în timp ce Kabila ar fi strâns o mare avere din mandatul de președinte, cu sute de milioane de dolari canalizate către familia sa, potrivit unei anchete Bloomberg News.

Chiar dacă s-a estimat că alegerile ar putea avea loc înainte de sfârșitul anului 2017, comentariile lui Mbayi arată că vor mai exista întârzieri.