Revolta mercenarilor Grupului Wagner din Rusia poate avea derivate destabilizatoare în Africa subsahariană, unde aceștia sunt din ce în ce mai prezenți. Aceasta este teama exprimată de oficialii spanioli și este unul dintre argumentele cu care Guvernul din Spania ar trebuie să facă presiuni asupra NATO ca să nu uite "flancul de sud" al Sahelului, în timp ce consolidează "flancul de est" al războiului din Ucraina, pentru că, între timp, Rusia câștigă favoarea țărilor din zonă (cum ar fi Mali sau Republica Centrafricană) în luptele lor împotriva amenințării grupărilor jihadiste.

La summitul Alianței de marți și miercuri de la Vilnius (Lituania), aliații sunt așteptați să aprobe pregătirea unui raport cuprinzător privind provocările de securitate din Sahel, potrivit surselor guvernamentale. Acest raport va fi dus la summitul de la Washington din 2024 și va fi întocmită o foaie de parcurs specifică pentru acel "flanc sudic".

Executivul lui Pedro Sánchez arborează de doi ani acest slogan în NATO: Spania este solidară cu ceea ce se întâmplă în Europa de Est, dar vrea și solidaritate pentru riscurile
care pot veni din sud, sub formă de terorism, valuri de migranți sau trafic de droguri, riscuri
foarte importante de natură multidimensională care vin din sud și care afectează teritoriul
aliat.

Amenințarea sudică a fost inclusă în Conceptul Strategic de la Madrid, semnat la summitul din iulie anul trecut și care este "biblia" Alianței pentru următorul deceniu. Conceptul include Sahel (țările centurii africane aflate mai jos de deșertul Sahara), Orientul Mijlociu și Africa de Nord printre regiunile de interes strategic, împreună cu regiunea Indo-Pacific, Marea Neagră sau Balcanii de Vest. Țări precum Mali sunt, în acest moment, o imensă necunoscută geopolitică. Cei 17.400 de membri ai misiunii de menținere a păcii a Națiunilor Unite (MINUSMA) urmează să se retragă până la sfârșitul anului, la cererea guvernului constituit în urma unei lovituri de stat la Bamako.

Pedro Sánchez ar putea anunța la summitul de la Vilnius că Spania este candidată pentru a conduce o brigadă NATO (aproximativ 3.000 de soldați) pe flancul estic, ca parte a noii scheme pentru Zona de Apărare și Descurajare (DDA, în engleză). După cum a
raportat "El Periódico de Catalunya", din grupul Prensa Ibérica, acest ordin fără precedent din
partea Alianței Atlantice către Forțele Armate Spaniole este pe cale să se materializeze în
această toamnă și să devină operațional anul viitor, după ce aliații activează planurile de
consolidare ale DDA care acum trebuie să se reflecte în summitul pe care NATO îl începe
marți la Vilnius. Moncloa nu a vrut să confirme pentru moment.

În cele trei sesiuni care vor ocupa șefii de stat și de guvern ai țărilor NATO se va discuta și despre contribuția economică minimă. În acest sens, Spania urmează să susțină că,
dincolo de celebra contribuție de 2% din PIB la Apărare, ar trebui luată în considerare suma
cheltuită pentru achiziționarea de noi capacități militare. Angajamentul este de 20%, dar
Spania depășește deja 30%, potrivit Moncloa, iar această cifră va crește odată cu alocările
mai mari pentru Apărare angajate de Guvernul lui Pedro Sánchez.

Sursa: RADOR