Documente interne ale Cancelariei din Schwerin (capitala landului Mecklenbug-Vorpommern) consultate de publicațiile germane arată cât de multă influență a exercitat Nord Stream AG, subdisiara Gazprom care a construit controversatul gazoduct cu același nume dintre Rusia și Germania, asupra Manuelei Schwesig (SPD) și a altor oficiali locali.

Publicația Der Spiegel se întreabă dacă social-democrata Manuela Schwesig a fost sau nu o marionetă a lui Putin. 

Manuela Schwesig, prim-ministru al landului Mecklenburg-Vorpommern, unde s-a construit Nord Stream 2, a recunoscut abia la finalul lunii martie că sprijinul ei pentru acest gazoduct a fost o greșeală. În ianuarie, deși trupele rusești erau desfășurate la granița cu Ucraina, ea a pledat pentru gazoduct.

Schwesig, o figură proeminentă în Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, a fost multă vreme unul dintre cei mai vocali susținători ai gazoductului. 

Mecklenburg-Vorpommern a profitat nu doar de locurile de muncă și investițiile aduse de construcția conductei, dar a primit și 20 de milioane de euro direct de la Nord Stream 2 prin intermediul unei „Fundații pentru climă și protecția mediului”, înființată anul trecut.

Fundația a fost deseori ținta criticilor, care au acuzat faptul că aceasta a avut rolul de a înlesni transferul de bani de la lobby-ul rusesc la unii decidenți germani.

Schwesig a recunoscut și că înființarea acestei fundații a fost o eroare.

Un premier de land nu poate fi ”în același timp și un lobby-ist pentru Putin”, a declarat pentru Der Spiegel Mario Czaja, secretar general al CDU, aflat în opoziție.

Norbert Röttgen, tot de la CDU, a cerut la sfârșitul săptămânii trecute demisia lui Schwesig.

Membrii SPD din Bundestag i-au luat apărarea colegei, respingând posibilitatea unei demisii. Cancelarul Olaf Scholz nu a avut nicio reacție până acum.

Frank Junge a declarat pentru Rheinische Post că nu politiciana SPD e de vină pentru legăturile strânse cu Rusia, ci CDU/CSU, care - sub conducerea Angelei Merkel - a guvernat Germania în ultimii 16 ani. 

Grupurile parlamentare ale CDU, Verzilor și FDP din Parlamentul landului au anunțat săptămâna trecută că în luna mai va fi înființată o comisie parlamentară de anchetă privind contactele de lungă durată dintre Schwesig și SPD cu gigantul rus Gazprom. 

Comisia urmează să clarifice și circumstanțele în care s-a înființat fundația. 

O fundație cu iz de șpagă

După consultarea documentelor oficiale din Schwerin, presa germană apreciază că fundația pentru climă a fost creată pentru a putea evita sancțiunile americane. În plus, s-a optat pentru o legătură cu acțiunile climatice pentru a-i da o mai mare respectabilitate. În realitate, doar o parte din bani au fost alocați pentru proiecte de mediu, restul fiind alocați finalizării Nord Stream 2. 

CEO al Fundației a fost numit Erwin Sellering, fost premier social-democrat al landului Mecklenburg-Vorpommern (2008-207).

Sellering este și membru al Grupului de prietenie germano-rusă, creat de Bundesrat și Senatul din Rusia. 

La sfârșitul anului 2021, Erwin Sellering anunța: „Comandă realizată. Nord Stream 2 este gata”.

Între timp, anunțul a dispărut de pe site-ul fundației. Consiliul de administrație a condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a închis operațiunile comerciale. Șansele ca Nord Stream 2 să funcționeze vreodată sunt aproape nule, notează ZDF.

Ce legătură e între fundație și guvernul din Schwerin

Din documentele reiese clar că Nord Stream AG a avut un rol important în înființarea fundației.

Nord Stream AG este un consorțiu cu sediul în Elveția. Gazprom deține 51% din acțiuni, ceilalți acționari fiind Wintershall Dea AG, PEG Infrastruktur AG (o subsidiară a E.ON), N.V. Nederlandse Gasunie și Engie. 

Președinte al Consiliului director al Nord Stream AG a fost numit fostul cancelar al SPD, Gerhard Schröder, un apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin.  

Christian Pegel (SPD), pe atunci ministru al infrastructurii în acest land, susține că era vorba de niște „sugestii” care corespundeau cu „interesele țării”, astfel că au fost parțial acceptate.

Criticii vorbesc despre „ordine”, iar Schwesig descrie acuzațiile drept „false”. Ea se apără susținând că nu s-a întâlnit niciodată cu Vladimir Putin.