În Estonia, un panou dreptunghiular, cu steagurile alăturate ale Ucrainei și Estoniei, domină principala piață din Tallinn, capitale țării. În Letonia, ministrul de externe, Krisjanis Karins, le cere aliaților „să-și sporească neîntârziat sprijinul militar acordat Ucrainei”.

Iar liderul Lituaniei, acolo unde, miercuri, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a început un turneu prin țările baltice, a lansat un apel clar în sprijinul unui ajutor menit să susțină Kievul în fața invaziei forțelor ruse într-un moment, când, prin alte țări din Europa, sprijinul acordat Ucrainei amenință să se năruie.

„Un mesaj adresat tuturor celor care afirmă că s-au săturat de războiul din Ucraina: e un demers prn care Rusia teroristă reamintește că brutalitatea și setea sa de sânge nu are limite”, scria pe data de 29 deceembrie președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, pe portalul X, la doar câteva ore după ce un baraj de rachete și drone rusești se abătea asupra unor orașe din Ucraina.

Aproape nicăieri implicarea emoțională în privința eforturilor Ucrainei din război nu este mai puternică decât în țările bltice, unde trei foste republici sovietice și-au proclamat independența la sfârșitul Războiului Rece ca să scape din ghearele Rusiei. Vizita lui Zelenski din această săptămână în cele trei țări – un prim efort diplomatic la începutul anului 2024 – survine într-un moment când el încearcă să reunească sprijinul față de războiul său printr-un bastion de sprijin politic, în vreme ce alte țări europene se arată tot mai saturate și mai strâmtorate financiar din cauza acestui război început cu aproape doi ani în urmă.

Miecuri, Zelenski a spus că turneul său, care va cuprinde și Tallinnul, în Estonia, și Riga, în Letonia, este menit să demonstreze recunoștința Ucrainei față de „sprijinul neabătut acordat începând din 2014 și mai ales acum, în timpul agresiunii lansate de Rusia”.

Pavlo Klimkin, fost miniastru de externe al Ucrainei, a declarat că turneul este menit „să îi reunească pe prietenii noștri care ne sunt apropiați în privința înțelegerii Rusiei, ca să putem pleda pentru un ajutor din partea Washingtonului și din partea Bruxelles-ului, având în vedere că acest ajutor este pentru noi de primă importanță”.

Cum un ajutor american suplimentar rămâne sub semnul întrebării – având în vedere că republicanii din Congres continuă să blocheze aproximativ $61miliarde constând în armament și alte ajutoare – liderii europeni se trezesc că acum trebuie să acopere și această gaură, menținându-și totodată sprijinul lor față de Ucraina.

Dar retragerea ajutorului financiar al Statelor Unite, care a asigurat Ucrainei un sprijin militar mai mare decât al oricărei alte țări, le-ar putea oferi o scuză politică liderilor europeni care caută să-ți slăbească sprijinul față de acest război.

„Personal, cred că tebuie să acționăm mai rapid și mai hotărât în privința sprijinirii Ucrainei, din cauză că Rusia reprezintă un pericol strategic major pentru Uniunea Europeană, chiar dacă trebuie să recunosc că nu toate statele membre sunt de acord asupra naturii acestui pericol”, scria într-un eseu din această lună Josep Borrell Fontelles, șeful diplomației din Uniunea Europeană.„Dacă aceste disensiuni în privința unor probleme existențiale amenință viitorul Uniunii Europene? Deocamdată, asta e imposibil de precizat”, a mai adăugat el.

O serie de experți afirmă că majoritatea guvernelor europene rămân hotărâte să ajute Ucraina în privința apărării sale în fața Rusiei – în parte, căutând să evite perspectiva unui președinte Vladimir V. Putin care să-și împingă mai departe, spre vest, ambițiile imperialiste. „După invazia totală declanșată de Rusia în februarie 2022, Europa și-a strâns rândurile în jurul Ucrainei cu o și mai mare unitate decât cea arătată împotriva Uniunii Sovietice pe vremea Războiului Rece”, afirmă Nigel Gould-Davies, specialist în Asia și Eurasia la Insttutul Internaționael pentru Studii Strategice din Londra.

Dar, la nivel general, sprijinul față de acest război slăbește treptat. Un sondaj al Comisiei Europene, dat publicității luna trecută, arăta că sprijinul europenilor față de un nou ajutor financiar similitar acordat Ucrainei a scăzut ușor în această toamnă, comparativ cu vara trecută.

Gould-Davies afirmă că, chiar dacă sprijinul politic al Europei rămâne ferm, guvernele vor putea cu greu să mențină la același nivel sprijinul economic și militar acordat Kievului.

„În acest moment, întrebarea care se pune nu este dacă Vestul și Europa vor continua să sprijine Ucraina”, afirmă Gould-Davies. ”Ci dacă, practic, vor continua să-și angajeze resursele necesare, în special pe plan militar”.

O serie de fisuri au apărut deja.

Dintre ele, primul este Viktor Orban, premierul Ungariei, care, luna trecută, a blocat un plan al Uniunii Europene vizând un fond de aproximativ $52 miliarde alocat Ucrainei. Premierul recent ales al Slovaciei și un politician olandez de extremă-dreaptă, care speră să devină viitorul premier al Olandei, au cerut o reducere a ajutoarelor acordate Ucrainei.

În cursul unei convorbiri telefonice din septembrie, când credea că vorbește cu niște diplomați africani, premierul Italiei, Giorgia Meloni, se plângea de „marea plictiseală” semnalată printre susținătorii Ucrainei. După cum s-a aflat ulterior, ea fusese atrasă într-o convorbire-capcană cu doi comedianți ruși, iar în coversația, care a fost dată publicității în noiembrie, Meloni mai declarase că, cităm, „Suntem într-un moment când toți înțeleg că avem nevoie de o cale de ieșire”.

Oficialii din țările baltice, din țările nordice și din estul Europei se tem tot mai mult că aceste disensiuni vor duce la o apropiată înfrângere a Ucrainei, înfrângere care l-ar încuraja pe Putin să trimită trupe și în foste republici sovietice și în alte state-satelit.

„Orice vecin al Rusiei are motive întemeiate să fie îngrijorat”, a declarat Kalev Stoicescu, președintele Comisiei penru Apărare Națională din parlamentul Estoniei. „Practic, Rusia se comportă ca un agresor”, a spus el. „Simte gustul sângelui”.

În Germania, oficialii au aprobat un plan al cancelarului Olaf Scholz vizând dublarea ajutorului acordat Ucrainei în acest an, care ar atinge astfel aproximativ $8,8 miliarde, iar un recent transport destinat frontului de război a inclus rachete aantiaeriene, muniție pentru tancuri și obuze de artilerie.

Dar guvernul a ezitat să mai trimită niște rachete cu rază lungă de acțiune, de tip Taurus, care ar fi putut ajunge până în Crimea, peninsula anexată de Rusia în 2014, sau chair mai departe pe teritoriul rus. Această ezitare i-a făcut pe unii să spună că „urmărim cu îngrijorare acțiunile noastre și ne întrebăm dacă sprijnul nostru e suficient”, după cum a afirmat fostul președinte al Germaniei, Joachim Gauck, într-un interviu publicat duminică.

Luni, Scholz a apus că „numai contribuția Germaniei nu va fi suficientă ca să poată garanta securitatea Ucrainei pe termen lung”.

„În orice caz, livrările de armament destinate Ucrainei de către statele membre UE sunt prea mici”, a declarat Scholz la o conferință de presă avută cu premierul Luxemburgului. „Europa trebuie să demonstreze că se află cu fermitate alături de Ucraina, de partea libertății, de partea legislației internaționale și de partea principiilor europene”.

Potrivit estimărilor lui Gould-Davies, unul dintre apropiatele teste pentru Europa se rezumă la întebarea dacă Uniunea Europeană va fi de acord să ofere Ucrainei miliarde de dolari din activele înghețate ale rușilor ,depozitate în instituții financiare europene. Statele Unite se gândesc la niște propuneri similare.

„Asta ar scădea, pe ici pe colo, presiunile la care sunt supuși contribuabilii occidentali”, afirmă Gould-Davies. El spune că Europa va trebui totodată să își întărească industria de apărare pentru a putea înarma Ucraina – un proces care ar putea dura ani de zile – dar a subliniat că cele 12 rânduri de sancțiuni pe care organizația le-a impus Rusiei dovedesc un sprijin continuu.

Până în octombrie 2023, statele din Uniunea Europeană și instituțiile organizației au donat în comun Ucrainei aproximativ $145 miliarde sub formă de ajutor militar, financiar și umanitar – aproape de două ori mai mult decât Statele Unite în aceeași perioadă, potrivit datelor Institutului Kiel pentru Economie Mondială.

Este de așteptat ca asta să continue, chiar dacă într-o mai mică măsură.

Cel puțin până acum, sprijinul față de Ucraina rămâne principala prioritate de politică externă a guvernului suedez, după cum a declarat în această săptămână ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA