Bruxelles-ul este obișnuit cu incertitudinea. La urma urmei, Belgia are guvern interimar încă de anul trecut, ba chiar a funcționat fără guvern acum câțiva ani.

Nici Uniunea Europeană nu este străină de incertitudini, dar parcă niciodată nu s-au strâns atâtea simultan.

31 octombrie ar fi trebuit să fie ultima zi a Marii Britanii ca membru al UE, dar și ultima zi a Comisiei Juncker. De la 1 noiembrie, Comisia von der Leyen ar fi trebuit să preia frâiele Uniunii și să înceapă tratativele cu premierul Boris Johnson pentru un acord de liber schimb între Regatul Unit și UE.

Dar Johnson se pregătește acum de campanie electorală, după ce a agreat cu UE o amânare „flexibilă” a Brexit până la 31 ianuarie 2020 și a obținut acordul Parlamentului britanic pentru organizarea de alegeri anticipate în 12 decembrie. La Bruxelles, Ursula von der Leyen încă așteaptă o propunere de comisar din partea României, a cerut și britanicilor un comisar, dat fiind că Regatul Unit mai continuă în UE, și nici nu este sigură că propunerile Ungariei și Franței vor fi acceptate de Parlamentul European. Iar bugetul pe termen lung al Uniunii este o ecuație cu prea multe necunoscute încă.

Momentan, instalarea unei noi Comisii este amânată pentru 1 decembrie, dar oficialii europeni se tem că și acest termen ar putea fi extins, dacă oricare dintre candidații la funcția de comisar va fi respins.

Comisia Europeană funcționează de vineri ca interimară, adică nu poate lansa în discuție noi politici, ci doar asigură funcționarea de zi cu zi a administrației.

Pentru oficialii de la Bruxelles o amânare de câteva săptămâni nu este problematică, dar o prelungire a interimatului ridică probleme serioase. Deja liderii UE au admis că nu se mai pune problema ajungerii la un acord pe bugetul pe termen lung, așa numitul Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

Comisia Juncker a insistat asupra adoptării rapide a viitorului buget al UE, pentru a evita intrarea târzie a acestuia în acțiune cum s-a întamplat cu bugetul pentru actualul cadru financiar (2014-2020). Dar, după un an și jumătate de discuții, statele membre sunt încă departe de un compromis.

Mai mult, Ursula von der Leyen a venit cu noi propuneri care nu erau cuprinse în cadrul de buget prezentat de Comisie în mai 2018, dar vor necesita finanțări semnificative, precum planul pentru mediu care vrea să conducă la reducerea emisiilor și înlocuirea graduală a energiei din surse convenționale cu energie din surse regenerabile.

Jean Claude Juncker, președintele actualei Comisii, a vrut inițial ca viitorul cadru financiar multianual să fie definitivat încă din timpul președinției române a Consiliului UE, adică în primul semestru al lui 2019. Ulterior, liderii de stat și de guvern din UE au cerut ca bugetul să fie gata până la finalul acestui an, dar este aproape sigur că președinția finlandeză va transmite Croației acest dosar.

Adoptarea viitorului buget în prima jumătate a anului viitor este crucială pentru că toate schimbările și noile priorități au nevoie de timp de implementare, astfel că programele să înceapă chiar din prima zi a lui 2021.

Și mai rămâne problema Brexit. Chiar dacă guvernul britanic și UE au ajuns la o nouă înțelegere, nu este cert că aceasta va trece de Parlamentul de la Londra, mai ales în contextul alegerilor din decembrie, ce pot avea un rezultat neașteptat. Cu alte cuvinte, „no deal Brexit” nu poate fi exclus, cât despre relația viitoare dintre UE și Marea Britanie este încă prea devreme să anticipăm cât de strânsă va fi și când va fi semnat un tratat.