BERLIN

Acord comercial rapid cu SUA. Cancelarul german Angela Merkel a cerut noii Comisii să rezolve rapid negocierile asupra unui tratat comercial cu SUA. Merkel spune că Germania vrea un acord de liber schimb cu Statele Unite. „Din nefericire, nu este chiar atât de simplu pe cât ne-am imaginat”, a admis ea. Mandatul UE este destul de limitat pentru că unele state membre, spre deosebire de SUA, nu vor să includă și agricultura în tratat, cel mai notabil exemplu fiind Franța.

Exportul este principalul motor economic al Germaniei, care este al doilea exportator mondial după China, iar SUA este principala destinație pentru companiile germane.

Germania va deține președinția rotativă a Consiliului în a doua jumătate a lui 2020, o perioadă crucială pentru Comisia condusă de Ursula von der Leyen, care vrea să-și vadă agenda ambițioasă implementată cât mai curând, iar multe dintre elemente depind și de adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. (Claire Stam | EURACTIV.de)

PARIS

O lungă listă. Franța a insistat asupra mai multor teme propuse noii Comisii și așteaptă multe de la Ursula von der Leyen. Pe lângă înființarea unui nou fond pentru apărare și a unei strategii industriale pentru spațiu și industria de apărare, Franța vrea îmbunătățirea reglementărilor UE privind competiția, o împrospătare a viziunii europene privind clima, dar și o nouă abordare privind bugetul și asigurarea mai multor investiții.

Pe de altă parte, poziția Franței este mult mai puternică în cercurile europene: Emmanuel Macron are relații bune cu Ursula von der Leyen, Franța a primit un post de comisar cu responsabilități imense pentru Thierry Breton, Michel Barnier încă negociază cu Marea Britanie, iar Christine Lagarde este responsabilă de politica monetară a zonei euro, ca nou șef al Băncii Centrale Europene. (EURACTIV.fr)

BRUXELLES

O agendă verde și cu impact social. Așteptările belgienilor sunt legate de un guvern care încă nu a fost găsit, în contextul în care Belgia este guvernată de un cabinet interimar de jumătate de an. Dar teme precum schimbările climatice și justiția socială se regăsesc în platformele majorității partidelor din Belgia când e vorba de așteptările lor de la UE. În funcție de coaliția care ar putea fi formată, agenda guvernului ar putea fi mai orientată spre politici sociale și privind mediul sau spre securitate, justiție și migrație, mai ales că Didier Reynders, comisarul care reprezintă Belgia, se ocupă de capitolul justiție și stat de drept. (Alexandra Brzozowski | EURACTIV.com)

MADRID

Urgențe climatice. Ursula von der Leyen a discutat în urmă cu câteva luni cu premierul interimar Pedro Sánchez despre nevoia ca Pactul său ecologic pentru Europa (European Green Deal) să atace frontal „urgența climatică”, după cum a prezentat-o atunci guvernul spaniol. Sanchez a folosit de mai multe ori această expresie în discursuri despre încălzirea globală, inclusiv în cel susținut la Adunarea Generală a ONU din septembrie.

Tranziția spre o economie „verde” este un pilon esențial al programului guvernului socialist, fapt ilustrat și de decizia de a găzdui Summitul privind Clima la Madrid, după ce Chile a renunțat la organizarea acestuia pe fondul protestelor anti-guvernamentale.

De asemenea, este de așteptat ca Spania să prioritizeze chestiunile sociale, dacă Sanchez va forma guvernul cu gruparea de stânga Podemos, ai cărei eurodeputați au votat împotriva noii Comisii, spunând că aceasta va continua politicile de austeritate. (Jorge Valero | EURACTIV.com)

ROMA

Creștere, migrație și… Gentiloni. Noua Comisie ar trebui să înlesnească drumul spre noi investiții, promovarea economiei circulare și un nou model de gestionare a migrației, spunea recent premierul Giuseppe Conte. Un interes special este acordat de Roma dosarelor din domeniul economic, ce vor fi gestionate chiar de comisarul propus de guvernul italian, Paolo Gentiloni, cum ar fi cele privind finalizarea uniunii bancare, bugetul zonei euro și reforma Mecanismului European de Stabilitate. (Gerardo Fortuna | EURACTIV.com)

ATENA

Solidaritate în materie de migrație și surplusuri. Guvernul de la Atena își va concentra eforturile în direcția migrație, cerând mai multă solidaritate din partea celorlalte state membre, dar și a Comisiei, și reforma sistemului de azil. Grecia vrea să convingă și alte state membre că surplusuri ale bugetului primar de 3,5% nu sunt viabile pe termen lung, și această prevedere ar trebui redusă. În plus, guvernul grec va lupta pentru a obține anumite avantaje în noua Politică Agricolă Comună. (Theodore Karaoulanis | EURACTIV.gr)

NICOSIA

Reunificare și foraje. Autoritățile de la Nicosia se concentrează pe discuțiile privind reunificarea Ciprului, coordonate de UE, care au reînceput recent la Berlin. Cipru așteaptă ca poziția noului executiv european să rămână la fel de fermă în privința explorărilor ilegale desfășurate de Turcia în zona economică exclusivă a statului mediteraneean. (Sarantis Michalopoulos | EURACTIV.com)

VARȘOVIA

Agricultură și mediu, plus noul Timmermans. Noul comisar european pentru agricultură este polonezul Janusz Wojciechowski, iar Varșovia speră că plățile către fermieri vor ajunge în cinci ani la nivelul plăților către agricultorii din statele occidentale. Este greu de crezut că acest lucru se va întâmpla totuși, dar acesta este unul dintre obiectivele guvernului și a fost una dintre promisiunile electorale ale partidului de guvernământ.

Polonia este interesată și de discuția privind schimbările climatice, în special de înființarea fondului pentru tranziție energetică, al cărui scop ar fi facilitarea tranziției economiilor bazate pe cărbune spre energii regenerabile. Polonia vrea ca dimensiunea acestui fond - aprobat de Parlamentul European cu un buget de 5 miliarde de euro - să fie crescută și sunt zvonuri că Polonia ar putea fi de acord cu obiectivul trecerii la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor până în 2050, în schimbul acestei finanțări sporite. O alocare mai mare poate fi considerată potrivită pentru o Comisie care își propune să fie „verde”, și poate fi promovată în Polonia drept o victorie a guvernului.

În plus, Polonia speră ca, odată ce Frans Timmermans nu va mai fi însărcinat cu respectarea statului de drept, relațiile sale cu comisia vor fi mai bune. Totuși, Vera Jourova, care a preluat ștafeta de la Timmermans, a spus că vor continua procedurile împotriva statelor care subminează statul de drept. (Łukasz Gadzała | EURACTIV.pl)

BRATISLAVA 

Violența împotriva femeilor ar putea fi o problemă spinoasă între Bruxelles și Bratislava, dat fiind că Parlamentul slovac a cerut ca UE să nu devină membru al Convenției de la Istanbul, care este o prioritate a noii Comisii, fără ca toate statele membre să ratifice tratatul de aderare.

UE a semnat Convenția încă din iunie 2017, iar von der Leyen a specificat că statutul de membru al acesteia este o prioritate pentru Colegiul său, atenționând în același timp că unele state membre ar putea bloca acest obiectiv în Consiliu. 

În ceea ce privește migrația, este de așteptat ca Slovacia să aibă o poziție concordantă cu celelalte state din grupul de la Vișegrad.

BUDAPESTA

Eliminarea politicilor migraționiste „stupide”. Grupul europarlamentarilor Fidesz a cerut deschiderea unui nou capitol în privința funcționării UE și o schimbare fundamentală a politicilor UE privind economia și migrația. Eurodeputații speră că sunt șanse mai mari ca aceste obiective să fie realizate de noua Comisie, iar Fidesz speră că Executivul UE va lăsa sarcina migrației în mâinile unui nou format consiliu al miniștrilor de interne ale statelor Schengen. (Vlagyiszlav Makszimov | EURACTIV.com)

PRAGA

Nu uitați de piața internă. Interesul pe termen lung al Cehiei, o țară care se bazează puternic pe export, este adâncirea pieței interne a UE sau măcar păstrarea actualelor condiții. Reprezentanții partidului de guvernământ cer ca politica privind piața internă să fie una dintre prioritățile noii Comisii. (Ondřej Plevák | EURACTIV.cz)

SOFIA

Sfârșitul MCV și susținere pentru adoptarea euro. Sofia se așteaptă ca noua Comisie să reafirme sprijinul pentru eliminarea MCV, mecanism ce a supervizat evoluția Bulgariei și a României de când au intrat în UE, în 2007.

În același timp, un alt obiectiv primordial este intrarea în anticamera euro, mecanismul ratelor de schimb (ERM II), precum și un mesaj clar că statul va deveni curând parte a zonei Schengen. (Krassen Nikolov | EURACTIV.bg)

BUCUREȘTI

Pro-europeni, dar cu ochii pe buget. „Guvernul României, puternic atașat valorilor europene, susține obiectivele mandatului Comisiei Von der Leyen și reiterează întreaga disponibilitate de a colabora cu membrii Comisiei și cu toate instituțiile europene”, a spus premierul Ludovic Orban într-un mesaj de felicitare adresat după votul de învestire a Comisiei din Parlamentul European. 

Noua Comisie ar trebui să aibă ca principală prioritate bugetul UE, a punctat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE. UE trebuie să decidă în ce sectoare vrea să investească și trebuie să se decidă repede, a spus el.

România susține alocarea în viitorul cadru financiar multianual al UE a unor sume cel puțin similare cu cele alocate în actualul buget pe termen lung pentru Politica Agricolă Comună și politica de coeziune și este una dintre țările UE care este în favoarea creșterii contribuțiilor statelor membre la bugetul comunitar. În același timp, România urmărește să obțină o alocare cât mai mare de fonduri UE pentru a-și dezvolta infrastructura și vrea să intre în zona Schengen și să scape de MCV.

Pe de altă parte, Dacian Cioloș, șeful grupului eurodeputaților Renew Europe din Parlamentul UE, a spus că eurodeputații Alianței USR PLUS au votat pentru Comisia von der Leyen, pentru că aceasta ar susține extinderea la nivelul UE a MCV și operaționalizarea rapidă a Parchetului European, care este condus de Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA. (Bogdan Neagu, EURACTIV.ro)

LJUBLJANA 

Comisia trebuie să uite de liniile de partid. Premierul sloven Marjan Šarec spune că noua Comisie trebuie să respecte statul de drept și nu să urmărească directivele de partid, sugerând astfel că vechea Comisie, cea condusă de Jean-Claude Juncker, a favorizat Croația în disputele dintre Zagreb și Ljubljana. (Željko Trkanjec | EURACTIV.hr)

ZAGREB

Președinția și coeziunea. Guvernul croat se pregătește pentru prima sa președinție a Consiliului UE, care va începe de la 1 ianuarie și contează pe sprijinul noii Comisii. Negocierea viitorului buget al UE este o prioritate majoră pentru guvernul de la Zagreb, care este un avocat puternic al menținerii PAC și fondurilor de coeziune în actualul cadru. În plus, Croația speră că noua Comisie va menține interesul pentru extinderea în Balcani.. (Željko Trkanjec | EURACTIV.hr)

BELGRAD

Uși deschise. Singurul lucru pe care Belgradul și-l dorește de la noua Comisie este ca aceasta să mențină ușa deschisă pentru zona Balcanilor de Vest, iar sârbii cred că această regiune merită același nivel de sprijin pe care l-au primit statele din Europa de Est care au aderat la UE în deceniul trecut. (EURACTIV.rs)