Pe două fronturi paralele, cel militar și cel diplomatic, Statele Unite și Marea Britanie iau măsuri pentru recunoașterea suveranității Taiwanului, insula revendicată de China care este independentă "de facto", dar are relații diplomatice doar cu treisprezece țări.

Pe de o parte, Washingtonul a aprobat trimiterea primelor sale fonduri în cadrul așa-numitului program de finanțare externă militară, care în mod normal se adresează statelor suverane.

Pe de altă parte, Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului britanic tocmai a definit Taiwanul ca o "țară independentă" care "posedă toate calitățile pentru a fi stat".

Două coincidențe care vor înfuria cu siguranță regimul de la Beijing, care le cere guvernelor cu care întreține relații diplomatice să-și întrerupă legăturile cu insula și să urmeze politica "o singură China".

Săptămâna trecută, Administrația Biden a notificat Congresului intenția sa de a oferi Taiwanului 80 de milioane de dolari (73 de milioane de euro) în asistență pentru finanțarea militară străină, a confirmat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat pentru agenția China News Agency (CNA). Aceste fonduri sunt granturi pe care Casa Albă le acordă guvernelor altor țări, astfel încât acestea să cumpere arme și echipamente de apărare de la companiile americane.

După manevrele militare ale Beijingului, ministrul de Externe taiwanez avertizează despre catastrofa pe care ar reprezenta-o o invazie chineză, care ar echivala cu expansionismul nazist.

Deși Washingtonul este principalul furnizor militar al Taiwanului și a anunțat în ultima lună vânzări în valoare de 845 de milioane de dolari (778 de milioane de euro), noutatea în acest caz constă în includerea sa în programul de finanțare externă militară, rezervat până acum statelor suverane.

Pentru a nu enerva Beijingul, Casa Albă insistă că acest grant nu implică nicio modificare a politicii "o singură China" care guvernează relațiile lor bilaterale sau a Actului de Relații cu Taiwanul, semnat după schimbul de legături diplomatice din 1979.

La acest pachet militar se adaugă o ofensivă politică lansată de Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului Britanic. Într-un raport privind Indo-Pacificul publicat miercuri, în aceeași zi în care ministrul de Externe britanic, James Cleverly, a vizitat Beijingul, comitetul s-a plâns de lipsa recunoașterii internaționale și a cerut o atitudine mai dură împotriva regimului Partidului Comunist.

Și, în mijlocul acestor mișcări, există posibilitatea ca președintele chinez, Xi Jinping, să absenteze de la summitul G-20 de la Delhi, potrivit Reuters, dar încă nu există nicio confirmare sau negare în acest sens.

Sursa: RADOR